Decizia nr. 482/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — contestație

Circumstanțele cauzei Prin decizia nr. 1970 din 20 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021 a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 260 din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Contestația în anulare Prin cererea înregistrată la 24 noiembrie 2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1970 din 20 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. Constestatorul a susținut că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, recursul fiind anulat, ca netimbrat, în condițiile în care taxa judiciară de timbru aferentă soluționării acestuia a fost achitată, dovada fiind extrasul de cont al Cabinetului de avocat B., expediată la dosar anterior datei soluționării căii de atac.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor a solicitat respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția din 28 noiembrie 2022, a fost stabilită în sarcina contestatorului obligația de a achita taxă judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării contestației în anulare și a fost fixat termen de judecată la 9 martie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, pentru soluționarea căii de atac formulate.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând contestația în anulare din perspectiva excepției de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." În speță, prin rezoluția din 28 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit în sarcina contestatorului taxa judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, în temeiul art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru soluționarea contestației în anulare formulate împotriva deciziei civile nr. 1970 din 20 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021. Conform dovezii de citare de la dosar, care îndeplinște toate condițiile de validitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 164 C. proc. civ., a fost adusă la cunoștința contestatorului obligația de a achita taxa judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei și de acordare a ajutorului public judiciar, în termen de 5 zile de la data comunicării aceleiași taxe. Contestatorul nu s-a conformat acestor dispoziții ale instanței și nu a depus la dosar dovada complinirii timbrajului până la termenul fixat în cauză, 9 martie 2023. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă". Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1970 din 20 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.