ÎCCJ, decizie (scj.ro #205583)

Abținere. Inadmisibilitate

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea generală. Participanții în procesul penal. Competența organelor judiciare. Incompatibilitatea

Indice alfabetic:

- drept procesual penal

-

abținere

-

inadmisibilitate

C. proc. pen.

, art. 68

Sesizarea având ca obiect declarațiile de abținere formulate în cauză de către toți judecătorii din cadrul unei curți de apel fără să fi fost învestiți, în prealabil, cu soluționarea cauzei, este inadmisibilă.

I.C.C.J. Secția penală, încheierea nr. 135 din 14 martie 2023

La data de 10 martie 2023, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sesizarea având ca obiect declarațiile de abținere formulate în cauză de către toți judecătorii din cadrul Secției penale a Curții de Apel Galați.

Astfel, judecătorii din cadrul Curții de Apel Galați, Secția penală, A., B., C., D., E., F., G., dr. H., în temeiul art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. și art. 6 CEDO, au declarat că se abțin de la soluționarea dosarului nr. x/279/2020, înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați la data de 15.12.2022, cu termen de judecată în apel la data de 28.02.2023.

În argumentarea cererii, în esență, au precizat că începând din anul 2018, fosta soție a apelantului-inculpat I., judecător Î. a fost colegă cu aceștia, activând în cadrul Secției penale a Curții de Apel Galați până la soluționarea favorabilă a cererii de transfer în cadrul Curții de Apel Bacău, arătând că, în prezenta cauză, doamna judecător Î. a fost audiată în calitate de martor. Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., lasă deschisă posibilitatea existenței unui număr nelimitat de cazuri care, raportat la situația de fapt concretă, ar putea naște suspiciuni privind imparțialitatea judecătorului, rămânând la aprecierea instanței care judecă cererea de abținere să constate dacă în concret există ori nu o suspiciune de parțialitate a judecătorului.

Examinând sesizarea având ca obiect declarațiile de abținere formulate în cauză de către toți judecătorii din cadrul Secției penale a Curții de Apel Galați, Înalta Curte constată că este inadmisibilă, având în vedere următoarele:

Potrivit art. 64 alin. (1) lit. (f) C. proc. pen., judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială. Imparțialitatea instanței presupune, conceptual, lipsa oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces.

Jurisprudența instanței europene relevă, însă, că imparțialitatea magistratului trebuie evaluată atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv. Astfel, din perspectiva criteriului subiectiv, se impune a se determina dacă convingerile personale ale unui judecător pot influența soluționarea unei anumite cauze, statuându-se, de principiu, că „imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară”.

Din perspectiva criteriului obiectiv, trebuie determinat dacă judecătorul oferă garanții suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa. În acest din urmă sens, aparențele prezintă o anumită importanță în raport cu încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului, într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal. Optica unei părți în proces trebuie luată în considerare, chiar dacă aceasta nu are caracter decisiv, esențial fiind ca temerile celui interesat să fie nu doar invocate, ci și justificate în mod obiectiv.

Potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (8) C. proc. pen., când pentru soluționarea abținerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiași instanțe sau, în cazul instanțelor organizate pe secții, din cadrul aceleiași secții și nici din cadrul unei secții cu aceeași specializare, cererea se soluționează de un judecător de la instanța ierarhic superioară.

Prevederile alineatului (9)

1

ale aceluiași articol stabilesc că, în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea, dacă instanța competentă pentru soluționarea cauzei este organizată pe secții și nu se poate desemna un judecător de la secția corespunzătoare a acestei instanțe, soluționarea cauzei se realizează de o altă secție a aceleiași instanțe, care are aceeași specializare. Dacă nu există o secție cu aceeași specializare, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate.

Or, în contextul concret al cauzei, se constată că prezentele declarații de abținere au fost formulate de către toți judecătorii din cadrul Curții de Apel Galați, fără să fi fost învestiți, în prealabil, cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/279/2020.

Înalta Curte constată că dosarul nr. x/279/2020, înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați are ca obiect apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Podu Turcului împotriva sentinței penale nr. 66 din 28.06.2022, privindu-l pe inculpatul I., a cărei fostă soție, doamna Î. a fost judecător în cadrul Curții de Apel Galați, Secția penală.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sesizarea având ca obiect abținerea întregii instanțe formulată este inadmisibilă, având în vedere că declarațiile de abținere formulate au fost de către toți judecătorii din cadrul unei curții de apel, fără să fi fost în prealabil învestiți cu soluționarea cauzei.

În considerarea acestor argumente, sesizarea având ca obiect declarațiile de abținere formulate în cauză de către toți judecătorii din cadrul Secției penale a Curții de Apel Galați a fost respinsă, context în care nu se impune a se face aplicarea dispozițiilor art. 68 alin. (9)

1

C. proc. pen.