ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 27 iulie 2023
Deliberând asupra apelurilor declarate în cauză, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția I Penală a făcut aplicarea art. 5 C. pen. și în consecință:
În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată inculpații Pârvulescu Marin și A. din art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen. în art. 358 alin. (1) și (3) din C. pen. din anul 1969.
În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. din art. 48 din C. pen. rap. la art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen. în art. 26 din C. pen. din anul 1969 rap. la art. 358 alin. (1) și (3) din C. pen. din anul 1969.
În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului Pârvulescu Marin pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase, prevăzută de art. 358 alin. (1) și (3) din C. pen. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase, prevăzută de art. 358 alin. (1) și (3) din C. pen. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului B. pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase, prevăzută de art. 26 din C. pen. din anul 1969 raportat la art. 358 alin. (1) și (3) din C. pen. din anul 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de părțile civile C., D. și E..
A dispus ridicarea măsurilor asigurătorii, constând în instituirea sechestrului asigurător și a popririi asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților Pârvulescu Marin, A. și B., luate prin încheierea din data de 28.08.2017 a Curții de Apel București, secția I Penală.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B., în cuantum de 868 RON, urmează a se suporta din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 29.07.2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
- mr. (rez.) Pârvulescu Marin, necunoscut cu antecedente penale, fost ofițer în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută și pedepsită de art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen.,
- col. (rez.) A., necunoscut cu antecedente penale, fost ofițer în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută și pedepsită de art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen.,
- civ. F., cunoscut cu antecedente penale, fost ministru de interne, pentru complicitatea la săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută și pedepsită de art. 48 din C. pen. rap. la art. 439 alin. (1) lit. e), g), k) din C. pen.,
- civ. B., cunoscut cu antecedente penale, fost șef al Departamentului Securității Statului, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii contra umanității prevăzută și pedepsită de art. 48 rap. la art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen.
S-a reținut în esență, prin actul de sesizare a instanței, că inculpații Pârvulescu Marin și A., în calitate de ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări Penale din Departamentul Securității Statului, cu intenție directă, au exercitat acțiuni represive și sistematice asupra victimei inginer disident G., în perioada ianuarie- noiembrie 1985, în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, acțiuni care au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal dreptului la viață.
Inculpatul F., în calitate de ministru de interne, cu intenție directă, în cursul lunilor octombrie și noiembrie 1985, a transmis documente oficiale ale Statului român, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe către Ambasadele Republicii Socialiste România de la Paris și Washington (telegramele nr. x din data de 01.11.1985 și nr. x din data de 26.11.1985), prin care a disimulat caracterul represiv și politic al acțiunilor întreprinse de inculpații Pârvulescu Marin și A. împotriva lui G., în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist.
Inculpatul B., în calitate de șef al Departamentului Securității Statului, cu intenție directă, în cursul lunilor octombrie și noiembrie 1985, a comunicat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, către Ambasadele Republicii Socialiste România de la Paris și Washington (telegramele nr. x din data de 01.11.1985 și nr. x din data de 26.11.1985), date nereale prin care a disimulat caracterul represiv și politic al acțiunilor întreprinse de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) A. împotriva lui G., în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte și fapte considerate ostile regimului comunist.
S-a apreciat că faptele săvârșite de inculpați sunt dovedite cu următoarele probe: declarațiile martorilor H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., declarația părții civile C. și înscrisuri.
Inițial cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală sub nr. x/2015/a1 în data de 01.08.2016 în procedura de cameră preliminară.
Prin încheierea din data de 19.10.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală a admis, în parte, cererile și excepțiile formulate de inculpații Pârvulescu Marin, A., B. și F..
În baza art. 345 alin. (2) din C. proc. pen. a constatat neregularitatea rechizitoriului din data de 29.07.2016, emis în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, sub aspectul modului de descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor patru inculpați.
A dispus ca procurorul să precizeze detaliat, explicit și distinct, pentru variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen., faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă și legătura de cauzalitate.
De asemenea, a dispus ca procurorul să precizeze toate elementele necesare configurării neechivoce a situației premisă, caracterul atacului (sistematic sau/și generalizat) și probele care furnizează datele factuale pe baza cărora a fost reținută existența situației premisă.
A respins, ca neîntemeiate, celelalte cereri și excepții formulate de inculpații Pârvulescu Marin, A., B. și F..
O copie de pe încheierea motivată a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare pentru ca, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (3) din C. proc. pen., în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităților actului de sesizare și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a celor patru inculpați ori solicită restituirea cauzei.
Pentru remedierea aspectelor de neregularitate ale rechizitoriului nr. x din data de 29.07.2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, dispusă de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, prin încheierea din data de 19.10.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare a făcut precizările solicitate prin hotărârea susmenționată și, apreciind că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, și-a menținut dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților:
- mr. (rez.) Pârvulescu Marin, necunoscut cu antecedente penale, fost ofițer în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută și pedepsită de art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen.,
- col. (rez.) A., necunoscut cu antecedente penale, fost ofițer în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută și pedepsită de art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen.,
- civ. F., cunoscut cu antecedente penale conform fișei de cazier, fost ministru de interne, pentru complicitatea la săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută și pedepsită de art. 48 din C. pen. rap. la art. 439 alin. (1) lit. e), g), k) din C. pen.,
- civ. B., cunoscut cu antecedente penale conform fișei de cazier, fost șef al Departamentului Securității Statului, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută și pedepsită de art. 48 rap. la art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen.
S-au precizat, în esență, următoarele:
Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpații Pârvulescu Marin și A., în calitate de ofițeri activi în cadrul Departamentului Securității Statului, au pus în aplicare politica statului comunist de reprimare a oricărei forme de disidență și de opoziție la "idealurile comuniste" în ceea ce privește pe inginerul G..
Faptele reținute în sarcina inculpaților Pârvulescu Marin și A. se circumscriu următoarelor variante normative ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 din C. pen.:
- lit. e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferințe fizice sau psihice grave, ce depășesc consecințele sancțiunilor admise de către dreptul internațional.
Deși în perioada în care a fost încarcerat (21.09.1985 - 17.11.1985) inginerul G. nu mai era cercetat "oficial" de către fosta Securitate, cei doi inculpați au continuat urmărirea și supravegherea sa pentru faptele de disidență politică.
Astfel, inculpații, acționând pentru punerea în aplicare a politicii regimului comunist de reprimare a oricărei forme de opoziție, l-au supus pe disidentul G. unui regim de teroare, constând în: încarcerarea cu deținuți deosebit de periculoși, informatori ai organelor de miliție și securitate, care au avut ca scop obținerea de date relevante pentru ancheta efectuată de inculpații Pîrvulescu Marin și A.; pedepsirea ing. G. cu "3 zile izolare severă" pentru faptul că "...nu respectă programul ordonat în camera arestului, are o comportare necorespunzătoare față de subofițerii din post și sfidează cadrele din cadrul conducerii direcției prin modul lui de comportare..."; încătușarea arestatului deși acesta nu era o persoană violentă; interzicerea legăturilor cu membrii de familie; neasigurarea tratamentului medical, în condițiile în care disidentul ing. G. a raportat, în mai multe rânduri, existența unor afecțiuni medicale și a solicitat asistență de specialitate.
Actele materiale de represiune și tortură impuse și comise de inculpații Pârvulescu Marin și A. asupra disidentului G., în perioada în care acesta a fost încarcerat în Arestul Miliției și anchetat pentru opiniile sale politice, au avut ca urmare vătămarea gravă a integrității sale corporale și aducerea într-o stare de epuizare fizică și psihică, care au depășit în mod evident consecințele sancțiunilor admise de către dreptul internațional.
- lit. g) vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane;
Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada în care ing. G. a făcut obiectul urmăririi informative (04.01.1985-17.11.1985), cu ocazia audierii în sediul Departamentului Securității Statului, inculpații Pîrvulescu Marin și A. au exercitat asupra acestuia acte de violență fizică și psihică repetate, care au avut ca urmare vătămarea integrității corporale și stării psihice a victimei.
Actele de violență au avut ca urmare vătămarea corporală a disidentului G..
- lit. k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferințe mari sau vătămări ale integrității fizice sau psihice.
Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada 04.01.1985 - 17.11.1985 (data decesului), când G. a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, inculpații Pîrvulescu Marin și A., în calitate de lucrători ai Securității, au acționat în mod nelegal, dispunând și desfășurând acțiuni de reprimare și intimidare a disidentului G., constând în: filaj, urmărire informativă, note informatori, interceptarea convorbirilor telefonice prin mijloace T.O., interceptarea corespondenței, audieri sistematice în datele de 07.01.1985, 08.01.1985, 10.01.1985, 02.03.1985, 15.01.1985, 17.01.1985, 21.01.1985, 28.02.1985, 01.03.1985.
Toate aceste acțiuni rezultă din dosarul de urmărire informativă "GG.", deschis de Departamentul Securității Statului la data de 04.01.1985 în ceea ce îl privește pe G., arhivat și înregistrat la C.I.D. cu numărul F.I. x - București, aflat în prezent în custodia Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității.
Aceste acte și fapte materiale comise de inculpații Pîrvulescu Marin și A. au avut ca urmare producerea unor suferințe mari disidentului G., prin încălcarea gravă a drepturilor și libertăților fundamentale referitoare la libertatea de gândire și de conștiință, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și de asociere, precum și a dreptului la respectarea vieții private și de familie.
Dreptul la viață reprezintă un atribut fundamental al persoanei, a cărui ocrotire este strâns legată și determină ocrotirea celorlalte atribute ale persoanei: integritatea corporală, sănătatea, libertatea de gândire și de conștiință, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și de asociere. Prin faptele săvârșite asupra victimei ing. G., inculpații Pîrvulescu Marin și A. au adus o atingere gravă a dreptului la viață a acestuia, în sensul de drept natural al omului de a beneficia de un mediu ambiant sigur, de condiții de ocrotire a integrității fizice și psihice, corelat cu obligația agenților statului de a lua toate măsurile necesare care să conducă la protecția vieții.
Între acțiunile inculpaților Pîrvulescu Marin și A. și vătămările produse disidentului G. există legătură de cauzalitate, care rezultă din modul de săvârșire a faptelor (ex re), așa cum a fost expus anterior.
Cu privire la inculpații F. (fost ministru de interne în perioada 1978-1987) și B. (fost șef al Departamentului Securității Statului în perioada 1978-1987) în calitate de înalți demnitari ai statului comunist, au fost exponenții regimului totalitar, regim care a desfășurat o acțiune sistematică, bine organizată și planificată, la nivelul aparatului represiv, împotriva persoanelor care se opuneau statului comunist.
Cei doi foști demnitari, în aplicarea politicii regimului comunist de reprimare generalizată și sistematică a oricărei forme de opoziție, au întreprins, cu intenție, demersuri dolosive în scopul ascunderii caracterului politic și represiv al cercetării disidentului G. de către inculpații mr. (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) A. și, ulterior, a cauzei decesului.
În concret, așa cum s-a menționat și în rechizitoriul nr. x/2014 din data de 29.07.2016 (n.r. pag. 29-34), s-a reținut că, la solicitarea congresmanului american HH. din data de 08.10.1985, adresată Ambasadei României din Washington, prin care se cereau explicații părții române cu privire la arestarea lui G., dar și solicitarea expresă de a permite vizitarea lui în detenție de către avocat și familie, răspunsul a fost comunicat ministrului de externe II. (decedat) de către inculpatul F. la data de 22.10.1985, printr-o notă de cabinet, în care se menționa că G., ca cetățean al Republicii Socialiste România, a beneficiat de o libertate deplină, a călătorit în mai multe țări din Europa, încă din anul 1974 și că doar faptele sale de drept comun - deținerea și operațiunile cu mijloace de plată străine, prev. de art. 37 alin. (1) și (3) din Decretul nr. 210/1990, au făcut obiectul cercetărilor penale.
În răspunsul comunicat nu s-a făcut nicio referire la cercetările efectuate de Departamentul Securității Statului în tot cursul anului 1985 (până la deces) cu privire la dosarul politic având ca obiect infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste, prev. de art. 166 alin. (2) din C. pen. din 1968, deși inculpatul F. fusese informat în acest sens prin "Nota privind situația numitului G., ce a făcut obiectul telegramei adresată M.A.E de Ambasada R.S.R din Washington", întocmită de Inspectoratul General al Miliției - Direcția Cercetări Penale și datată 12 octombrie 1985.
Răspunsul comunicat de inculpatul F. s-a întemeiat pe datele comunicate de inculpatul Pârvulescu Marin și însușite de inculpatul B., în calitate de șef al Departamentului Securității Statului.
De asemenea, urmare unor solicitări ulterioare transmise prin intermediul Ambasadelor României din Paris și Washington prin care se cereau noi precizări cu privire la situația ing. G., despre care în SUA se aflase deja că decedase în detenție, Departamentul Securității Statului, prin Direcția Pașapoarte, Evidența Străinilor și Controlul Trecerii Frontierei, a întocmit la data de 26.11.1985 adresa nr. x în cuprinsul căreia a reiterat aceleași neadevăruri, menționând că victima în cauză era "un infractor de drept comun, speculant notoriu, ale cărui fapte nu au avut un caracter politic, iar decesul său nu are nicio legătură cu reținerea și cercetarea lui de către organele de procuratură și miliție, fiind datorat unei cauze naturale, respectiv bolii cardiace de care suferise anterior."
Acest răspuns "propus" de inculpatul B., în calitate de șef al Departamentului Securității Statului, și însușit de inculpatul F., în calitate de ministru de interne, apare în telegrama pe care Ministerul Afacerilor Externe, prin adjunctul ministrului JJ. (decedat), a transmis-o, la data de 26.11.1985, ambasadorului României de la Washington și ambasadorului României de la Paris.
În cuprinsul materialului nu s-a făcut nicio referire la faptul că declanșarea cercetărilor și anchetarea ing. disident G. s-a făcut din inițiativa și de către organele de securitate, începând cu data de 22.12.1984, respectiv când Direcția a II-a din Departamentul Securității Statului a întocmit "nota de semnalare în cadrul SI" unde se consemnează că ing. G. ține un jurnal în care "a făcut însemnări calomnioase la adresa conducătorului partidului și statului nostru".
De asemenea, cu toate că Departamentul Securității Statului cunoștea diagnosticul și cauza reală a decesului ing. G., în cuprinsul materialului elaborat au fost transmise datele false menționate în raportul medico-legal, întocmit de medicul legist KK. (decedat) din cadrul Institutului Medico-Legal "Mina Minovici" București.
Cercetările efectuate în prezenta cauza au reliefat că medicul legist în cauză era informator al Departamentului Securității Statului - fapt constatat de către Consiliul Național al Studierii Arhivelor Securității, prin Nota nr. x din 30.03.2015.
Astfel, inculpatul F. și inculpatul B. au transmis, cu intenție, către Ambasadele României de la Paris și Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv și politic al acțiunilor întreprinse de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și colonel (rez.) A. împotriva lui G., în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist.
Prin acțiunile întreprinse, constând în aceea că, la solicitarea comunității internaționale și a unor oameni politici din SUA, au ascuns caracterul politic și represiv al acțiunilor îndreptate împotriva disidentului G., inculpații F. și B. au înlesnit săvârșirea faptelor comise de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și colonel (rez.) A..
Prin încheierea nr. 1056 din data de 29.11.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, în temeiul art. 346 alin. (4) din C. proc. pen., a dispus începerea judecății în cauza penală privind pe inculpații Pârvulescu Marin, A., B. și F., ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriul din data de 29.07.2016 emis în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, a cărui neregularitate a fost remediată prin precizările formulate de aceeași unitate de parchet la data de 15.11.2016.
Prin încheierea nr. 17/C din data de 10.02.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală au fost respinse, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații A.,B. și Pârvulescu Marin împotriva încheierii nr. 1056 din data de 29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2016.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, prin sentința penală nr. 152 din data de 16.03.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, în baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 17 și art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a din C. proc. pen., a încetat procesul penal cu privire la F., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii contra umanității prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 439 alin. (1) lit. e), g) și k) din C. pen., întrucât a intervenit decesul acestuia, astfel cum a rezultat din certificatul de deces seria x nr. x emis de Primăria Municipiului Alba Iulia, la data de 21.12.2016.
În baza art. 38 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a trimis cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, spre competentă soluționare la Curtea de Apel București.
S-a reținut, în esență, că, prin dispunerea unei soluții de încetare a procesului penal în ceea ce-l privește pe inculpatul F., membru al Guvernului la data comiterii presupusei fapte, se constată că nu mai există subiectul procesual care a atras competența personală a acestei instanțe.
Potrivit art. 40 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Nemaiexistând subiectul procesual care a atras competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a apreciat că nu mai este competentă a judeca în condițiile în care calitatea celorlalți inculpați și natura infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a acestora nu sunt dintre cele enumerate în textul de lege anterior menționat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I Penală, sub nr. x/2017, la data de 20.05.2017.
Prin cererea formulată, înregistrată la data de 12.04.2017, C., D. și E. s-au constituit părți civile cu suma de 100.000 euro, reprezentând daune materiale și cu suma de 3.000.000 euro, reprezentând daune morale.
Totodată, în temeiul art. 249 și urm. din C. proc. pen., părțile civile au solicitat luarea tuturor măsurilor asigurătorii în prezenta cauză față de inculpați, în vederea asigurării reparării pagubei produse prin infracțiune.
Prin încheierea din data de 10.05.2017, la solicitarea inculpaților A., B. și Pârvulescu Marin, Curtea a dispus introducerea în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente, a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a Serviciului Român de Informații și a Ministerului Afacerilor Interne.
La termenul de judecată din data de 07.06.2017 în temeiul art. 374 alin. (1) din C. proc. pen., s-a dat citire actului de sesizare a instanței.
La același termen de judecată, Curtea a pus în vedere inculpaților Pârvulescu Marin și A. prevederile art. 374 C. proc. pen., cu privire la drepturile procesuale, cei doi inculpați precizând că doresc să dea declarație în cauză, însă nu la data respectivă.
Prin încheierea din data de 28.08.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel București, secția I Penală, în temeiul art. 249 alin. (1), (2), (5), (6) din C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului asigurător, pentru garantarea reparării pagubei, asupra următoarelor bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților Pârvulescu Marin, A. și B., până la concurența valorii reprezentând echivalentul în RON al sumei de 3.100.000 euro:
- cota de 1/2 din imobilul construcție situat în municipiul București, sector 6 str. x, proprietatea inculpatului Pârvulescu Marin asupra căruia se va realiza notare ipotecară, potrivit art. 253 alin. (4) din C. proc. pen.
- cota de 1/2 din autoturismul marca x, serie motor x, proprietatea inculpatului Pârvulescu Marin;
- imobilul construcție situat în municipiul București, Prelungirea Ghencea, nr. 16-18, proprietatea inculpatului A. asupra căruia se va realiza notare ipotecară, potrivit art. 253 alin. (4) din C. proc. pen.
- autoturismul marca x, serie motor x, serie sașiu x, proprietatea inculpatului A.;
- acțiunile deținute de inculpatul Pârvulescu Marin, respectiv 6 acțiuni la SIF1 Banat-Crișana S.A., 10 acțiuni la SIF2 Moldova, 32 acțiuni la SIF3 Transilvania S.A., 1177 acțiuni la SIF4 Muntenia S.A. și 10 acțiuni la SIF5 Oltenia S.A. și dividendele la care acțiunile respective dau dreptul, cu reținerea acestora de către instituția plătitoare, urmând a fi realizată notarea corespunzătoare la Depozitarul Central S.A..
- acțiunile deținute de inculpatul A., respectiv 40 acțiuni la Semănătoarea, 6 acțiuni la SIF1 Banat-Crișana S.A., 10 acțiuni la SIF2 Moldova, 32 acțiuni la SIF3 Transilvania S.A., 38 acțiuni la SIF4 Muntenia S.A. și 10 acțiuni la SIF5 Oltenia S.A. și dividendele la care acțiunile respective dau dreptul, cu reținerea acestora de către instituția plătitoare, urmând a fi realizată notarea corespunzătoare la Depozitarul Central S.A..
- sumele de bani aflate în conturile deschise pe numele inculpatului Pârvulescu Marin la LL. S.A. și plătite de MM. S.R.L..
- sumele de bani aflate în conturile deschise pe numele inculpatului A. la NN. S.A..
În temeiul art. 254 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 728 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., s-a instituit, în același scop, poprire asigurătorie asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de 4765 RON, încasată de inculpatul B. de la Casa Locală de Pensii Sector 1 București, asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de 4082 RON, încasată de inculpatul Pârvulescu Marin de la Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informații și asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de 5091 RON, încasată de inculpatul A. de la Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informații, cu reținerea acesteia de către terțul poprit.
Prin decizia nr. 810 din data de 12.09.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2017, au fost respinse, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații A., B. și Pârvulescu Marin împotriva încheierii de ședință din data de 28.08.2017 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2017.
În cursul cercetării judecătorești s-a procedat la audierea părții civile C., a martorilor B., K., L., M., J., O., H., N., OO., P., U., Z., FF., PP., W., T., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL. și a inculpaților Pârvulescu Marin și A..
În ceea ce îl privește pe inculpatul B., acesta a decedat la data de 11.08.2017, până la această dată, datorită stării de sănătate, neprezentându-se în fața Curții la niciun termen de judecată .
Având în vedere că în cadrul cercetării judecătorești nu a mai fost posibilă audierea unor martori datorită stării de sănătate sau împrejurării că au decedat, conform art. 381 alin. (7) din C. proc. pen., s-a procedat la citirea depozițiilor date în faza de urmărire penală în prezenta cauza de martorii X., Q., V., EE., AA. BB., GG., MMM. și NNN..
De asemenea, s-a dispus declasificarea unor documente și s-au depus la dosarul cauzei numeroase înscrisuri, încuviințate de Curte.
Prin încheierea de ședință din data de 17.07.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, în baza art. 386 C. proc. pen., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de părțile civile, prin apărătorii aleși, în sensul reținerii și a dispozițiilor art. 439 alin. (1) lit. j) din C. pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarea situație de fapt:
Victima G. era încadrat, în calitate de inginer constructor în cadrul Institutului de Cercetare și Proiectare pentru Sistematizare Locuințe și Gospodărie Comunala București - ISLGC.
În cursul lunii decembrie 1984, în lipsa victimei, subalternii acesteia, întrucât anterior observaseră că victima G. făcea însemnări aproape zilnic într-un registru pe care-l ținea în sertarul biroului său, au luat acest registru și l-au predat conducerii institutului, respectivul registru fiind, în fapt un jurnal intim, în care victima nota zilnic impresii și păreri personale și care conținea și însemnări considerate ostile la adresa conducerii superioare de partid și de stat.
La data de 22.12.1984, Direcția a II-a din cadrul Departamentului Securității Statului a fost sesizată că G., inginer proiectant la OOO.., este posesorul unui jurnal intim în care erau inserate și unele manifestări cu caracter ostil.
Deplasându-se la fața locului, directorul institutului susmenționat a pus la dispoziția organelor de securitate acest jurnal.
La data de 24.12.1984, constatând că unele înscrisuri au caracter profund dușmănos, Direcția a II-a din cadrul Departamentului Securității Statului a propus ca împreună cu Direcția a VI-a Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securității Statului să se efectueze cercetarea informativă asupra victimei G..
La data de 26.12.1984 Direcția a II-a din cadrul Departamentului Securității Statului a înaintat Direcției a VI-a Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securității Statului jurnalul respectiv, în vederea analizării conținutului acestuia, pentru a efectua cercetarea informativă.
Direcția a VI-a Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securității Statului a întocmit o notă de sarcini prin care a propus ca împreună cu Direcția a II-a să se facă verificări în evidențele de securitate în legătură cu victima prin posibilitățile informative ale Direcției a II-a urmând a se obține un minim de date despre comportarea victimei la locul de muncă, anturaj, starea de sănătate, cercetarea informativă, efectuarea împreună cu Direcția a II-a a unor percheziții domiciliare și la locul de muncă, identificarea și audierea persoanelor care au cunoștință de conținutul manuscrisului, obținerea de la Direcția a II-a de relații cu privire la modul în care au fost valorificate datele și informațiile pe care le-a prezentat la întoarcerea din călătoriile efectuate în străinătate, prilej cu care a contactat fugari din țară sau colaboratori ai unor posturi de radio reacționare.
Astfel, Direcția a II-a a Departamentului Securității Statului a deschis la data de 04.01.1985 un dosar de urmărire informativă cu numele conspirativ "GG.", victima fiind suspectată de activitate de propagandă împotriva orânduirii socialiste.
S-a menționat că informativ s-a stabilit că cel în cauză se afla în relații apropiate cu scriitori și poeți români și cu cunoscuți care se aflau în străinătate, precizându-se că, din anul 1983 fiica sa E. s-a căsătorit cu PPP., stabilindu-se împreună în SUA, unde au majoritatea rudelor.
De asemenea, la aceeași dată a fost întocmit în cadrul dosarului de urmărire informativă "GG." un plan de măsuri ce cuprindea încadrarea victimei în cadrul institutului unde lucra cu rețea informativă, investigații la domiciliu, interceptarea convorbirilor telefonice, interceptarea corespondentei interne și externe, efectuarea percheziției domiciliare, îndeplinirea sarcinilor fiind încredințate martorului RR., ofițer de securitate, căpitan la acea dată în cadrul Direcției a II-a a Departamentului Securității Statului.
La datele de 07.01.1985 și 16.01.1985, inculpații Pârvulescu Marin și A., ofițeri de securitate la acea dată în cadrul Departamentului Securității Statului - Direcția a VI-a Cercetări Penale și martorul RR., au ridicat pe bază de dovadă de la victima G. mai multe înscrisuri, printre care și 18 caiete - jurnal din perioada 1948-1957, 12 caiete jurnal din perioada 1958-1967, 8 caiete jurnal din perioada 1977-1983, un manuscris cu poezii, extrase din ziare conținând poezii, 10 scrisori adresate victimei de fiica și ginerele său din SUA, publicația L’archipel du gulog de Soljenitin, tipărită în 1976, un manuscris intitulat Europa mea.
De asemenea, la data de 17.01.1985, fiind efectuată o percheziție domiciliară, de la domiciliul victimei G. au fost ridicate mai multe volume de note - jurnal, respectiv 23 de caiete din perioada 1967-1977, mai multe publicații străine, reviste (QQQ., Limite), caiete cu însemnări de călătorie ale victimei, o plachetă de poezii ale autorului RRR., cartea "Ma vie" de Trotki și mai multe file cu încercările literare ale victimei.
De asemenea, cu aceeași ocazie la domiciliul victimei au fost găsite, fiind ridicate, mai multe sume de bani în valută (15 dolari SUA, 10 mărci vest germane, 40 coroane daneze, 40 mărci est germane, 1 shekel israelian, 3000 lire italiene).
Percheziția domiciliară a fost efectuată de inculpatul Pârvulescu Marin - maior și A. - locotenent major, în calitate de organe de cercetare penală în cadrul Direcției Cercetărilor Penale, precum și de martorul RR., fiind întocmite două procese-verbale, în care sunt menționate separat înscrisurile și sumele de bani.
Prin declarațiile date la datele de 07.01.1985 și 17.01.1985, victima G. a precizat că se obligă să predea organelor de cercetare manuscrisele, consimțind ca organele securității statului să-i efectueze o percheziție domiciliară solicitând, dacă este posibil, ca la această percheziție să nu participe martori asistenți.
De asemenea, într-o altă declarație dată la 07.01.1985, victima G. a arătat că jurnalul respectiv l-a redactat în ideea de a fi numai pentru el, precizând că nu l-a arătat la nimeni, însă de existența acestuia cunosc soția, fiica și fiul său, cărora le-a spus că ține un jurnal intim în care consemnează probleme personale.
La data de 30.01.1985 a fost întocmit un raport de Departamentul Securității Statului, în care s-a apreciat că victima G. a desfășurat o intensă activitate de propagandă dușmănoasă prin acțiuni directe, prin intermediul unor oficine de propagandă reacționară din străinătate, că a încălcat normele legale privind regimul mijloacelor de plată străine, precizându-se că împotriva acestuia urmează a se începe urmărirea penală, continuarea cercetărilor sub stare de arest și trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin. (2) din C. pen. și art. 37 alin. (1) și (3) din Decretul nr. 210/1960, precum și clarificarea relațiilor pe care victima le avea cu unii scriitori care se aflau în intenția organelor de securitate pentru concepțiile dușmănoase.
Raportul susmenționat era întocmit de șeful Direcției a II-a, general maior SSS. și șeful Direcției a VI-a, colonel TTT..
În perioada ianuarie-mai 1985, victima G. a fost audiată în stare de libertate, în repetate rânduri de lucrătorii de securitate, victima recunoscând că jurnalul său conținea comentarii negative la adresa orânduirii socialiste, recunoscând că de circa 7-8 ani ascultă postul de radio "UUU.", că a denigrat activitatea unor persoane cu funcție de conducere pe linie de partid și stat, făcând referiri ample și detaliate și la preocupările sale literare și la persoanele din lumea artistică pe care le cunoștea, precum și la activități care la vremea respectiva puteau fi catalogate ca fiind ostile politicii și conducerii de stat, precizând, de exemplu, că la sugestia VVV., în 1983, a redactat un înscris prin care lua în derâdere probleme de politică externă, precum și lozinci care nu i-au plăcut acesteia, că în anul 1978, cu ocazia șederii în Paris i-a prezentat lui WWW. un material pe care acesta urma să-l folosească într-o emisiune a postului de radio "UUU." ceea ce s-a și întâmplat, ca urmare a unei constatări pe linia consolidărilor blocurilor după cutremurul din anul 1977, considerând că la acea dată s-au luat hotărâri care nu corespundeau realității, la domiciliul prietenului său din Paris, XXX., a redactat respectivul material, prin care concluziona că în București nu s-au efectuat consolidări care să asigure stabilitatea construcțiilor deteriorate în eventualitatea unui nou cutremur, că în anul 1981 cu ocazia unei excursii în țările scandinave i-a trimis o scrisoare lui WWW. ce viza scriitori români și ceea ce s-a întâmplat la conferința YYY., menționând despre împrejurările în care i-a cunoscut pe soții WWW. - ZZZ., întâlnirile cu aceștia și legăturile sale cu postul de radio UUU., că era indignat de împrejurarea că multe persoane ce au muncă de răspundere în România se bucură de bunuri materiale exagerat de mari, în contrast flagrant cu societatea și modestia care credea că trebuie să caracterizeze conducătorii comuniști, că a realizat o parodie după Scrisoarea a III-a a lui AAAA. pe care intenționa să o trimită tot lui WWW., făcând precizări și despre discuțiile avute cu BBBB., CCCC..
De asemenea, întrucât în respectivul jurnal, victima făcea consemnări și în legătură cu deplasările efectuate în străinătate, cu persoanele cu care lua contact, cheltuielile ocazionate de aceste deplasări, la activitățile de deținere și operațiuni cu mijloace de plată străine, i-au fost luate declarații și cu privire la aceste aspecte.
În declarațiile date organelor de securitate, victima a precizat operațiunile cu mijloace de plată străine efectuate cu ocazia călătoriilor în Europa, menționând inclusiv modalitățile și persoanele de la care le-a obținut sau care l-au ajutat sa obțină valuta necesara acestor excursii.
Declarațiile olografe au fost date de victima G., în prezența inculpaților Pârvulescu Marin și A., organe de cercetare penală din cadrul Departamentului Securității Statului, Direcția a VI-a, cu privire la relațiile cu diverși scriitori și oameni de cultură, cu comentariile unor emisiuni ale postului "UUU.", vizând și o întâlnire la începutul lunii februarie 1985 cu unii scriitori ale căror nume apar în jurnal pentru a-i pune în temă în cazul în care ar fi chemați de organele de cercetare penală.
Raportul întocmit de șeful Direcției a II-a, general maior SSS. și șeful Direcției a VI-a, colonel TTT., cu privire la cazul victimei G., a fost prezentat martorului V., adjunct al ministrului de interne la acea dată, care a întocmit o notă în care a menționat următoarele: nu rezulta suficient de bine conturate elementele constitutive ale infracțiunii de propagandă împotriva orânduirii socialiste, unde și în ce mod au proliferat acțiunile celui în cauză, ce s-a reținut cu valoare de probă din declarațiile persoanelor audiate, ce poziție a avut în timpul cercetării, de ce nu s-au aprofundat până acum legăturile în lumea scriitorilor, despre ce este vorba mai în concret, ce rămâne efectiv pentru instanță dacă piesele din jurnal, dat fiind caracterul lor nu pot fi folosite, precizând despre anexa 4 că deși are un substrat, nu are nicio valoare probatorie și nici nu poate fi reținută ca piesă incriminantă.
Martorul V. a declarat în faza de urmărire penală că, în calitate de adjunct al ministrului de interne, răspundea direct, printre altele, și de Direcțiile a II-a și a VI-a din cadrul Departamentului Securității Statului, că urmare a unei informări comune făcută de șefii celor două direcții, general-maior SSS. și colonel TTT., referitor la victima G., a discuției cu cei doi șefi și lecturarea materialului din dosarul victimei, a întocmit o notă cu obiecțiuni legate de lipsa de consistență a materialului probator pe care a trimis-o oficial la Direcția a VI-a, concluzionând că nu sunt elemente care să conducă la continuarea cercetărilor pentru infracțiunea la securitatea statului și, mai mult, nu avea niciun suport propunerea de arestare preventivă, ordinul său fiind să se sisteze cercetările, să se propună soluția pentru această faptă, iar dacă erau fapte de drept comun să le decline organelor competente.
Prin raportul din 3 mai 1985 privind pe G., semnat de inculpatul Pârvulescu Marin în calitate de ofițer de cercetare penală, RR., specialist din Direcția a II-a, DDDD., șef serviciu din Direcția a II-a și TT., șef serviciu din Direcția a II-a, s-a propus pentru faptele de încălcare a regimul mijloacelor de plată străine, prevăzute și pedepsite de Decretul nr. 210/1960 să fie sesizate organele de miliție în vederea luării măsurilor legale, iar pentru manifestările dușmănoase săvârșite la locul de muncă și pentru legăturile cu postul de radio "UUU." să fie pus în dezbaterea colectivului de muncă, în care sens, să se facă propuneri organului de partid competent.
Prin referatul întocmit la data de 17.06.1985 de inculpatul Pârvulescu Marin, în calitate de organ de cercetare penală, s-a propus ca materialele din care rezultă infracțiunile de nerespectare a regimului mijloacelor de plată străină, prevăzute și pedepsite de Decretul nr. 210/1960, săvârșite de G. să fie înaintate Direcției Parchetelor Militare pentru a sesiza organele de cercetare penală competente, pentru a efectua cercetarea penală și a se lua măsurile ce se impun.
La data de 27.06.1985, Direcția a VI-a Cercetări penale din cadrul Departamentului Securității Statului a restituit Direcției a II-a dosarul de urmărire informativă privind pe G., pentru a fi pus în dezbaterea colectivului de muncă, potrivit aprobărilor din raportul comun nr.x din 03.05.1985 potrivit metodologiei existente, precizând că pentru faptele de încălcare a regimului mijloacelor de plată străine, prevăzute și pedepsite de Decretul nr. 210/1960, care s-au reținut în sarcina lui G., urmează să fie sesizate organele competente, în vederea luării măsurilor legale.
Dosarul a fost înaintat de Direcția a VI-a Cercetări penale din cadrul Departamentului Securității Statului, Direcției Parchetelor Militare București la data de 28.06.1985.
De asemenea, la data de 05.07.1985, declarațiile date la datele de 21, 22, 24 mai de victima G. au fost trimise de Direcția a VI-a Cercetări penale, Direcției I din cadrul Departamentului Securității Statului, întrucât se refereau la elemente aflate în atenția acestei direcții pe linie de artă și cultură, menționându-se că unele aspecte de interes operativ, ce au impus urgență, au fost semnalate din timp compartimentul de profil din această unitate.
Prin ordonanța din data de 31.07.1985 a Direcției Parchetelor Militare s-a dispus declinarea dosarului privind pe G. în favoarea Direcției din Procuratura Generală, competentă a dispune continuarea cercetărilor în legătură cu săvârșirea de către cel în cauză a mai multor infracțiuni de deținere și operațiuni ilegale cu mijloace de plată străine, prevăzute de art. 37 alin. (1) și (3) din Decretul nr. 210/1960.
La data de 03.08.1985, în urma prezentării de organele de stat, în fața conducerii instituției, a secției, a organizației și a comitetului de partid a unor fapte considerate reprobabile în activitatea și comportarea sa, victima G. a recunoscut că sunt adevărate și le regreta și s-a angajat ca în viitor să nu mai comită nicio faptă de natură să lezeze interesele statului, precizând că este conștient că dacă în viitor va mai proceda în acest fel, poate fi tras chiar și la răspundere penală și a mulțumit organelor de stat pentru clemența de care au dat dovadă în cazul său, fiindu-i luat un angajament scris.
La aceeași dată, victima G. a fost avertizată la locul său de muncă, în prezența mai multor persoane din conducerea institutului.
Ulterior, la data 04.10.1985 victimei i s-a desfăcut și contractul de muncă, menționându-se că este reținut de organele de cercetare penală pentru fapte penale grave și încălcarea normelor eticii și echității socialiste, că a dus o activitate de defăimare a orânduirii socialiste la locul de muncă, a întreținut relații clandestine cu posturi de radio străine care prin activitatea lor duc o propagandă împotriva țării.
Prin referatul din data de 14.08.1985 întocmit de inculpatul Pârvulescu Marin, s-a propus neînceperea urmăririi penale, în cauza privind pe G., pentru infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste prevăzută de art. 166 din C. pen.
S-a reținut că victima G. nu a reușit să influențeze negativ atitudinea și comportarea persoanelor care au luat cunoștință de faptele sale, că însemnările din jurnalul personal și publicațiile susmenționate nu au fost difuzate vreunei persoane în scop de a propaga idei și concepții ostile ori de a instiga la acțiuni împotriva orânduirii socialiste, apreciindu-se că faptele stabilite împotriva acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 166 din C. pen.
La aceeași dată dosarul a fost înaintat Direcției Parchetelor Militare.
Prin rezoluția din data de 15.08.1985 a Direcției Parchetelor Militare s-a dispus confirmarea propunerii Direcției Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securității Statului de a nu se începe urmărirea penală împotriva lui G., pentru infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste, prevăzută de art. 166 din C. pen.
S-a apreciat că acțiunile întreprinse de victima G. nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2) din C. pen., având în vedere că a săvârșit faptele pornind de la unele nemulțumiri de ordin personal, că materialele aduse din străinătate și însemnările ce i s-au găsit la domiciliu nu au fost difuzate, considerându-se că unele comentarii făcute la locul de muncă, cât și afișarea unor citate din autorii străini în atelierul de proiectare, unde-și desfășura activitatea sunt acțiuni dezaxate, că acele legături pe care le-a avut cu postul de radio "UUU." au fost întâmplătoare, regretându-le.
Această rezoluție de neîncepere a urmăririi penale a fost adusă la cunoștința victimei G. la data de 24.10.1985.
Dosarul împreună cu rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 166 alin. (2) din C. pen. a fost restituit de Direcția Parchetelor Militare Direcției Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securității Statului la data de 29.08.1985.
La data de 21.09.1985, Procuratura Locală Sector 6 București, la solicitarea Direcției Cercetări Penale a Inspectoratului General al Miliției, prin ordonanța nr. 1830/P/1985, a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile a victimei G. pentru săvârșirea infracțiunii de operațiuni interzise cu mijloace de plată străine, prevăzută de art. 37 alin. (1) și (3) din Decretul nr. 210/1960, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 261/21.09.1985.
În această cauză, în perioada septembrie- noiembrie 1985, victima a dat mai multe declarații în legătură cu acuzațiile aduse, inclusiv la data de 13.11.1985, atitudinea sa fiind de recunoaștere și regret.
De la momentul arestării preventive, victima G. a fost încarcerată în Arestul Direcției Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului General al Miliției până la data de 17.11.1985. În această perioadă, familiei victimei nu i s-a permis să ia legătura cu aceasta.
În arestul Direcției Cercetări Penale a Inspectoratului General al Miliției, victima G. a fost deținută în mai multe celule, inclusiv în așa numita zonă "EEEE." cu condiții necorespunzătoare de detenție, mult mai grele și împreună cu alți arestați, printre care și informatori ai miliției, deținuți periculoși care nu se aflau la prima încălcare a legii penale, respectiv U. și T., camera în care se aflau fiind dată în consemn, în sensul ca subofițerii de miliție care asigurau paza nu aveau voie să intervină când victima era lovită de colegii de cameră, contrar atribuțiilor de serviciu, conform cu care erau obligați să ia măsuri.
De asemenea, deși potrivit regulamentului locului de detenție, victima nu se încadra în categoria celor ce trebuiau scoși de anchetă cu cătușe, se proceda în acest fel, a fost sancționată extrem de aspru pentru nerespectarea regimului de detenție - 3 zile izolare severă, a fost agresată în mod repetat fizic și psihic, nefiindu-i acordată asistența medicală.
La data de 15.11.1985, victimei G. i-a fost prezentat materialul de urmărire penală cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 37 alin. (1) și art. 37 alin. (3) din Decretul nr. 210/1960 în prezența apărătorilor, precizând că recunoaște și regretă faptele și nu dorește să propună probe în apărare.
La data de 16.11.1985, a fost î