ÎCCJ, Secția penală, decizia din 04.04.2023 — conflict de competență

Fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., constând în faptul că nota de constatare seria x-BDC nr. x, încheiată la data de 18.04.2019 de polițistul local F., atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că acesta a efectuat un control de specialitate, la imobilul construit la adresa din București, str. x, unde a constatat că a fost edificat un imobil compus din 2S+P+10+SP. Tehnic (în realitate imobilul avea 2S+P+MZ+10E+Eth), fiind finalizat integral.

Uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., constând în faptul că numitul B. a depus, în vederea producerii de consecințe juridice, la Primăria Sectorului 3 București, nota de constatare seria x-BDC nr. x, care a fost încheiată (prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului) la data de 18.04.2019 de polițistul local F..

Fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., constând în faptul că punctul de vedere la recepția la terminarea lucrărilor (august 2021) și referatul dirigintelui de șantier semnat în 17.08.2021, încheiate de dirigintele de șantier ing. G., atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că lucrările de construire efectuate la adresa din București, str. x, respectă prevederile autorizației de construire din punct de vedere al calității în construcții și al respectării legislației în vigoare iar cartea tehnică este completă.

Luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen., constând în faptul că ing. G. a primit suma de 200 euro (câte 100 de euro pentru fiecare semnătură) de la numita H., pentru a-și încălca atribuțiile pe care le avea în calitate de diriginte de șantier (autorizat MDRT-ISC) cu prilejul semnării procesului-verbal de recepție nr. x/26.08.2021 și referatului dirigintelui de șantier din 17.08.2021.

Dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., constând în faptul că numita H. i-a dat suma de 200 euro (câte 100 de euro pentru fiecare semnătură) ing. G., pentru ca acesta să își încalce atribuțiile pe care le avea în calitate de diriginte de șantier (autorizat MDRT-ISC) cu prilejul semnării procesului-verbal de recepție nr. x/26.08.2021 și referatului dirigintelui de șantier din 17.08.2021.

Luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen., constând în faptul că arhitectul H. a pretins de la C., A. și B., pentru a-și încălca atribuțiile pe care le avea în calitate de arhitect și șef de proiect (întocmirea cu nerespectarea documentațiilor de urbanism a unor, proiecte, memorii de arhitectură etc.), două apartamente din imobilul care era construit în București, str. x, după intabularea imobilului până la etajul 7, inclusiv și a primit cele două apartamente pretinse într-o formă disimulată, respectiv prin încheierea unor contracte fictive de dare în plată, între C. și S.C. I. S.R.L., prin H. (apartamentele nr. x, intabulat în Cartea Funciară x și nr. x, intabulat în Cartea Funciară x).

Dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., constând în faptul că numita C. i-a dat arhitectului H. două apartamente (nr. 20, intabulat în Cartea Funciară x și nr. x, intabulat în Cartea Funciară x) din imobilul care era construit în București, str. x (disimulând fapta prin încheierea unor contracte fictive de dare în plată, între C. și S.C. I. S.R.L., prin H.), drept răsplată pentru că aceasta și-a încălcat atribuțiile pe care le avea în calitate de arhitect și șef de proiect (a întocmit cu nerespectarea documentațiilor de urbanism proiecte, memorii de arhitectură etc.).

Luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen., constând în faptul că arhitectul H. a pretins de la C., A. și B., pentru a-și încălca atribuțiile pe care le avea în calitate de arhitect și șef de proiect (întocmirea cu nerespectarea documentațiilor de urbanism a unor proiecte, memorii de arhitectură etc.), alte două apartamente din imobilul care era construit în București, str. x, care să îi fie date după intabularea etajelor 8-10+etaj tehnic (apartamente aflate la aceste etaje ce se dorește a fi introduse în circuitul civil).

Dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., constând în faptul că C., A. și B. i-au promis arhitectului H. că îi vor da două apartamente (apartamente aflate la etajele 8-10+etaj tehnic, ce se dorește a fi introduse în circuitul civil), după intabularea etajelor 8-10+etaj tehnic, pentru ca H. să își încalce atribuțiile pe care le avea în calitate de arhitect și șef de proiect (să întocmească cu nerespectarea documentațiilor de urbanism proiecte, memorii de arhitectură etc.).

Fals intelectual, prev. de art. 321, alin. (1) C. pen., constând în faptul că nota de constatare, încheiată la data de 09.05.2017 de polițistul local J. atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că imobilul construit la adresa din București, str. x are suprafața desfășurată de 4883,97 mp și este format din 2S+P+10+SP. Tehnic, deși imobilul construit avea, în realitate, o suprafață desfășurată de peste 10.000 mp și un regim de înălțime de 2S+P+MZ+10+SP.

Uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., constând în faptul că numita C. a depus, în vederea producerii de consecințe juridice, la Primăria Sectorului 3 București, nota de constatare, încheiată (prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului) la data de 09.05.2017 de polițistul local J..

Fals intelectual, prev. de art. 321, alin. (1) C. pen., constând în faptul că numiții K., L. și M., au atestat, la data de 15.03.2021, împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că certificatul de urbanism nr. x/03.06.2019 a fost valabil în perioada 03.06.2020-02.06.2021, în condițiile în care acesta își încetase valabilitatea de 12 luni, din luna iunie 2020, deoarece nimeni nu ceruse prelungirea valabilității, înainte de 03.06.2020. III. Efectuarea în continuare a urmăririi penale față de K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. și T., pentru pretinsa săvârșire a mai multor infracțiuni. Cu privire la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, invocată din oficiu, s-au reținut următoarele: În cauză, petenții C., A. și B. au formulat contestație împotriva ordonanței nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, invocând în drept dispozițiile art. 255 raportat la art. 250 C. proc. pen. Potrivit dispozițiilor art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în fond. În speță, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a constatat că cercetările penale în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție se efectuează și față de două persoane ce au calitatea de notar public și a concluzionat că, în această situație, competența materială de soluționare a plângerii aparține Curții de Apel București, întrucât competența de judecată în primă instanță a infracțiunilor săvârșite de notari publici aparține curților de apel, conform art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a apreciat că raționamentul judecătorului din cadrul Tribunalului București nu este fondat. În acest sens, s-a observat că prin plângerea formulată de prefectul Municipiului București, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 București la data de 21.08.2020, organele de urmărire penală au fost sesizate cu privire la comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., de către funcționari publici din cadrul Primăriei Sectorului 3 București. Prin ordonanța din data de 14.02.2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 București, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea infracțiunii prev. de art. 297 C. pen., de către funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 București, fapte legate de emiterea unei autorizații de construire pentru edificarea unei construcții din Sectorul 3 București, cu încălcarea prevederilor legale. Ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a declinat competența de soluționare a cauzei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. Prin ordonanța nr. 349/P/2021 din 16.06.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor menționate mai sus din infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C. pen., în infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. Prin ordonanța nr. 349/P/2021 din 15.06.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea de către funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 București a 6 infracțiuni prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu prilejul emiterii sau întocmirii unor certificate de urbanism, autorizații de construire, întocmirii unor procese-verbale de recepție ori a unui certificat de atestare a edificării construcției. Prin ordonanța nr. 349/P/2021 din 16.01.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea de către funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 București a 2 infracțiuni prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu prilejul emiterii unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire. Prin ordonanța din 31.01.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față numiții K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. și T., însă niciuna dintre aceste persoane nu are calitatea de notar. Urmărirea penală vizează pretinsa comitere a unor infracțiuni prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual, luare de mită ori dare de mită, după caz. Totodată, prin aceeași ordonanță s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea de către mai mulți funcționari publici (polițiști locali, funcționari publici de la Primăria Sectorului 3 București) ori alte persoane fizice fără vreo calitate publică a diferite infracțiuni, respectiv fals intelectual, uz de fals, dare de mită sau luare de mită. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a constatat că niciuna dintre infracțiunile vizate de ordonanță nu este pretins comisă de o persoană care să aibă calitatea de notar public. Prin urmare, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție se efectuează urmărirea penală față de mai multe persoane, însă niciuna nu are calitatea de notar public, iar urmărirea penală in rem vizează pretinsa comitere a unor infracțiuni de către persoane care, de asemenea, nu au calitatea de notar public. În aceste condiții, s-a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., iar competența materială a curții de apel nu este atrasă de nicio altă împrejurare dintre cele reglementate în cadrul art. 38 C. proc. pen. Drept urmare, în condițiile în care urmărirea penală nu vizează niciuna dintre persoanele ori infracțiunile ce ar atrage competența de judecată în primă instanță a curții de apel, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen.., competența materială de a judeca în primă instanță aparținând tribunalului. Având în vedere că pretinsele fapte au fost săvârșite în municipiul București, competența teritorială de a soluționa contestațiile formulate de petenții C., A. și B. aparține Tribunalului București. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 28 martie 2023. Examinând conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel București și Tribunalul București, Înalta Curte constată următoarele: Contestatorii C., A. și B. au învestit judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, la data de 16 februarie 2023, cu o contestație formulată împotriva ordonanței nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, solicitând restituirea înscrisurilor ridicate de organele de urmărire penală cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din data de 01.02.2023, încuviințată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București prin încheierea din data de 19.01.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023. În drept, au fost invocate prevederile art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 250 C. proc. pen. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a constatat că cercetările penale în dosarul de urmărire penală nr. 349/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție se efectuează și față de numitele D. și E., care au calitatea de notar public, motiv pentru care a apreciat că aparține curții de apel competența de soluționare a fondului cauzei, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Drept urmare, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, în urma admiterii excepției necompetenței materiale a Tribunalului București, secția I penală, invocată din oficiu, în temeiul art. 50 raportat la art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., a declinat judecarea cauzei, având ca obiect contestația împotriva ordonanței nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, formulată de suspecții A., B. și C., în favoarea Curții de Apel București. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a constatat că în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție se efectuează urmărirea penală față de mai multe persoane ce nu au calitatea de notar public, iar urmărirea penală in rem vizează pretinsa comitere a unor infracțiuni de către persoane care, de asemenea, nu au calitatea de notar public, nefiind astfel incidente art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., iar competența materială a curții de apel nu este atrasă de nicio altă împrejurare dintre cele reglementate în cadrul art. 38 C. proc. pen. Reținând că urmărirea penală nu vizează niciuna dintre persoanele ori infracțiunile ce ar atrage competența de judecată în primă instanță a curții de apel, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen.., competența materială de a judeca în primă instanță aparținând tribunalului. Întrucât pretinsele fapte au fost săvârșite în municipiul București, s-a constatat că aparține Tribunalului București competența teritorială de a soluționa contestațiile formulate de petenții C., A. și B.. Relativ la cele ce precedă, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, urmare a admiterii excepției necompetenței materiale, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen.., a declinat competența de soluționare a contestațiilor formulate de suspecții A., B. și C. în favoarea Tribunalului București și, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen.., a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență. Înalta Curte constată că, în cauză, prezintă relevanță dispozițiile art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. prin raportare la art. 250 C. proc. pen. Astfel, conform art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. "(1) Dacă procurorul sau judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, constată, la cerere sau din oficiu, că lucrurile ridicate de la suspect ori inculpat sau de la orice persoană care le-a primit spre a le păstra sunt proprietatea persoanei vătămate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept din posesia sau deținerea acestora, dispune restituirea acestor lucruri. Dispozițiile art. 250 se aplică în mod corespunzător.". Totodată, prevederile art. 250 C. proc. pen.., la care fac trimitere dispozițiile art. 255 alin. (1) C. proc. pen.., prevăd următoarele: "(1) Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond." Înalta Curte reține că în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, prin ordonanța nr. 349/P/2021 din 31.01.2023 s-a dispus, printre altele, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. în infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., a faptelor penale săvârșite de angajații Primăriei Sectorului 3 București cu prilejul soluționării cererii numitei C. nr. 7987/13.01.2022, pentru obținerea unei autorizații de construire (de supraetajare a imobilului construit în București), extinderea urmăririi penale "in rem" cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321, alin. (1) C. pen., precum și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. și T., pentru pretinsa săvârșire a mai multor infracțiuni. Astfel cum rezultă din actele dosarului, în cauză, nu s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sau extinderea urmăririi penale in rem cu privire la vreuna dintre infracțiunile care ar fi atras competența curții de apel de a judeca cauza în fond, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen.. sau cu privire la vreo faptă care să vizeze vreuna dintre persoanele enumerate la art. 38 alin. (1) lit. c)-g) C. proc. pen. În privința numitelor D. și E., care au calitatea de notar public, nu s-a dispus, până la acest moment, începerea urmăririi penale cu privire la vreo faptă care să le vizeze, care ar fi atras competența curții de apel de a judeca cauza în fond, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Prin urmare, Înalta Curte constată că, la acest moment, competența materială a curții de apel nu este atrasă de vreo împrejurare dintre cele reglementate în cuprinsul art. 38 C. proc. pen. Deopotrivă, Înalta Curte constată că în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sau extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., precum și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. și T., pentru pretinsa săvârșire a mai multor infracțiuni: abuz în serviciu, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (cu reținerea în cazul fiecărui suspect a formei de participație corespunzătoare), fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. (cu reținerea în cazul fiecărui suspect a formei de participație corespunzătoare), uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. și luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) și (2) C. pen. Infracțiunile menționate anterior atrag competența materială a tribunalului de a judeca cauza în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen. În privința competenței teritoriale, prin raportare la dispozițiile art. 41 C. proc. pen.., având în vedere că pretinsele fapte au fost săvârșite în municipiul București, Înalta Curte constată că aceasta revine Tribunalului București. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorii C., A. și B. în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii A., B. și C., în cuantum de câte 85 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției