ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea primei instanțe

Prin Sentința penală nr. 44/2023 din ședința publică din data de 30 martie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de Minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 396 alin. (4) și (10) din C. proc. pen., s-a stabilit în privința inculpatului A., născut la 07.09.1972, în mun. Sighetu Marmației, jud. Maramureș, cetățenie română, stagiu militar nesatisfăcut, studii superioare, avocat în cadrul Baroului Maramureș, căsătorit, posesor al CI, domiciliat în municipiul Baia Mare, str. x, jud. Maramureș, pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) din C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 alin. (1) din C. pen., pe durata căruia inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) din C. pen.:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Maramureș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1), lit. c) - e) din C. pen. se vor comunica Serviciului de Probațiune Maramureș.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, care pot conduce la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei, potrivit art. 88 din C. pen.

În baza art. 274 din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 RON aferente fazei de urmărire penală.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din 31.10.2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/2021, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În fapt, s-au reținut în sarcina inculpatului, următoarele:

Prin ordonanța organelor de urmărire penală din cadrul I.P.J. Maramureș, Poliția municipiului Baia Mare, s-a început urmărirea penală "în rem" cu privire la săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., ca urmare a depistării numitului A., la 08.08.2021, în jurul orei 20:50, în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. x, sub influența băuturilor alcoolice. Aparatul etilotest a înregistrat la 20:50 o valoare de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat. Conducătorul auto a fost condus la Spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș" din municipiul Baia Mare unde i-au fost prelevate două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x întocmit de către Serviciul Județean de Medicină Legală Maramureș, numitul A. a înregistrat la 08.08.2021, ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de 1,52 g‰ alcool pur în sânge.

Așa cum rezultă din adresa Baroului Maramureș nr. X/12.08.2021, A. este avocat definitiv înscris în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei din Baroul Maramureș, începând cu data de 01.01.2004, în prezent acesta exercitându-și profesia în cadrul "Cabinetului de Avocat A.".

Pe fondul audierii sale, inculpatul A. a recunoscut împrejurarea consumului de băuturi alcoolice, în data de 08.08.2021, în intervalul orar 14:00- 20:20, anterior depistării sale în trafic de către organele de poliție din municipiul Baia Mare.

S-a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Ca mijloace de probă, în rechizitoriu s-au menționat următoarele:

- procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante;

- protocolul etilotest;

- buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. x/08.12.2021 întocmit de către Serviciul Județean de Medicină Legală Maramureș;

- declarații inculpat A.;

- adresă Baroul Maramureș;

- proces-verbal de recoltare mostre biologice și examen clinic .

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului A., care la 08.08.2021, în jurul orei 20:50, a fost depistat de către organele de poliție în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. x, sub influența băuturilor alcoolice, înregistrând la ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de l,52 g‰ alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la profilul socio-moral al inculpatului, s-a reținut că inculpatul A., în vârstă de 50 de ani, studii superioare, fiind avocat în cadrul Baroului Maramureș căsătorit. În timpul urmăririi penale inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, regretând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.

Ca și date relevante în ce privește desfășurarea urmăririi penale, s-au menționat următoarele.

În 08.08.2021, sesizându-se din oficiu, organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Baia Mare au dispus începerea urmăririi penale "in rem" cu privire la infracțiunea de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. .

La 17.08.2021 procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Prin ordonanța din 05.10.2021 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanța din 18.11.2021 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen..

În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., s-a solicitat ca toate cheltuielile judiciare avansate de stat, în sumă de 200 RON să fie suportate de către inculpatul A.

În procedura camerei preliminare, prin încheierea penală nr. 1/25.01.2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor precum și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

În faza de judecată, la primul termen de judecată din data de 7.02.2023, cu procedura legal îndeplinită, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. (4) rap. la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în procedura simplificată, precum și soluția posibilă ca urmare a acestei proceduri.

Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc în conformitate cu procedura recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., iar instanța a procedat la ascultarea acestuia, declarația fiind atașată la dosar.

Instanța a admis cererea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, astfel că probele din cursul urmăririi penale nu au fost readministrate, cauza urmând a fi soluționată în baza acestora, precum și a înscrisurilor depuse.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și înscrisurile depuse la instanța de fond, curtea de apel a reținut aceeași situație de fapt precum cea expusă în actul de sesizare, după cum urmează:

La 08.08.2021, în jurul orei 20:50, organele de poliție din cadrul Poliției municipiului Baia Mare - Biroul Rutier, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au identificat pe numitul A. în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. de înmatriculare x, sub influența băuturilor alcoolice. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a înregistrat la ora 20:50 o valoare de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Conducătorul auto a fost condus la Spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș" din municipiul Baia Mare unde i-au fost prelevate două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x întocmit de către Serviciul Județean de Medicină Legală Maramureș, numitul A. a înregistrat la 08.08.2021, ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de 1,52 g‰ alcool pur în sânge.

Fiind audiat în calitate de suspect/inculpat, numitul A. a recunoscut consumul de băuturi alcoolice anterior faptului conducerii autoturismului și și-a exprimat regretul față de fapta comisă, declarând că în data de 8.08.2021, într-o zi de duminică, a consumat alcool la cabana familiei din stațiunea I, apoi seara, a condus autoturismul către domiciliu, dat fiind faptul că soția sa refuzase să conducă, fiind întuneric și neavând experiență.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanță rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de organele de poliție, protocolul etilotest care atestă valoarea alcoolemiei în aerul expirat, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. x/08.12.2021 întocmit de către Serviciul Județean de Medicină Legală Maramureș care atestă valorile alcoolemiei la momentele celor două recoltări de probe de sânge, declarațiile inculpatului A. care a recunoscut comiterea faptei.

În drept, curtea a reținut că fapta inculpatului A., care la 08.08.2021, în jurul orei 20:50, a fost depistat de către organele de poliție în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. x, sub influența băuturilor alcoolice, înregistrând la ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de l,52 g‰ alcool pur în sânge, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., elementul material constă în acțiunea inculpatului de a conduce pe drum public un autoturism cu toate că se afla sub influența alcoolului cu o valoare a alcoolemiei peste limita legală.

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice.

Fiind o infracțiune de pericol abstract, în cazul căreia pericolul se prezumă în mod absolut, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție în modalitatea intenției indirecte, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3), lit. b) din C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale pe care l-a acceptat.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, prin raportare la art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, la alegerea sancțiunii, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, stare de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita avută după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Având în vedere judecarea inculpatului în procedura recunoașterii vinovăției, conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru pedeapsa închisorii se reduc cu o treime. Astfel, în urma reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă de 1 și 5 ani închisoare, acestea se vor situa între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare. Pedeapsa amenzii penale se va situa între 180 și 300 zile amendă.

Instanța a evidențiat că fapta ce i se impută inculpatului, activitatea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, prezintă prin natura sa un pericol pentru circulație, motiv pentru care, fiind o activitate reglementată de legiuitor, regulile trebuie respectate întocmai, unul dintre motivele incriminării faptei fiind evitarea producerii accidentelor de circulație cauzatoare de prejudicii materiale sau atingeri aduse integrității corporale sau vieții participanților la trafic.

Astfel, raportat la gravitatea infracțiunii săvârșite, prin prisma împrejurărilor, a modului de comitere a infracțiunii, a mijloacelor folosite, precum și a stării de pericol creată pentru valoarea ocrotită, instanța a constatat că inculpatul a condus autovehiculul pe timp de noapte, oră la care traficul este mai redus, în afara localității și apoi în municipiul Baia Mare, unde a și fost depistat. Inculpatul nu a fost implicat în niciun eveniment rutier, depistarea sa intervenind în cadrul unui control de rutină al organelor de poliție.

Instanța a reținut că valoarea alcoolemiei prezentate de inculpat a fost una ridicată, dublă față de pragul infracțional de 0,80 grame la mie.

Pe de altă parte, din examenul clinic efectuat cu ocazia recoltării de probe biologice, a rezultat că inculpatul avea o ținută ordonată, a fost cooperant, liniștit, coerent în comunicare verbală, orientat temporal - spațial, alopsihic și autopsihic, avea tulburări de echilibru prezente.

Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, curtea a reținut că acesta este în vârstă de 50 de ani, are studii superioare, este avocat în cadrul Baroului Maramureș cu începere din 2003, este căsătorit. Din înscrisurile depuse la dosarul de fond, s-a reținut că inculpatul are o diplomă de master în Drept comunitar, a urmat mai multe cursuri de specializare - Comunicare în limba engleză în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Evaluarea întreprinderii organizat de ANEVAR București, a fost atestat ca titular al Cabinetului individual de insolvență cu începere din 2007.

În caracterizarea depusă, doi colegi avocați din cadrul Baroului Maramureș îl descriu pe inculpat ca fiind o persoană liniștită și amabilă, un caracter educat și civilizat, o persoană corectă și cinstită, manierată, politicoasă, binevoitoare, apreciat de comunitate și de colegi. Parohia ortodoxă de care aparține inculpatul a depus, de asemenea, o caracterizare favorabilă, evidențiind conduita moral - creștină adecvată a acestuia.

Pe întreg parcursul procesului penal inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a cooperat cu organele de urmărire penală și a declarat că regretă comiterea acesteia.

Aceste circumstanțe legate de fapta comisă și de persoana inculpatului determină aprecierea potrivit căreia o pedeapsă cu amenda penală ar fi mult prea blândă, nefiind proporțională cu gravitatea faptei comise.

Însă în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 din C. pen., pentru a se stabili o pedeapsă a cărei aplicare să fie amânată pe durata unui termen de supraveghere.

Astfel, curtea de apel a apreciat că, pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte a inculpatului față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, pedeapsa cu închisoarea, stabilită la durata minimului special de 8 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen., este aptă să răspundă scopului sancțiunii penale.

Datele care caracterizează persoana inculpatului, care este integrat în muncă și în societate, are o profesie onorabilă, este preocupat de propria instrucție, determină aprecierea că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată, respectiv pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de amânare a aplicării pedepsei.

Ca atare, în baza art. 83 alin. (1) din C. pen., curtea de apel a amânat aplicarea pedepsei de 8 luni închisoarea, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1), lit. a) - e) din C. pen., după cum urmează:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Maramureș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1), lit. c) - e) din C. pen. s-au comunicat Serviciului de Probațiune Maramureș.

Subsecvent, în baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligației impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, care pot conduce la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei, potrivit art. 88 din C. pen.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 RON este aferentă fazei de urmărire penală.

II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, criticând-o sub aspectul netemeiniciei, privind durata pedepsei închisorii stabilite în sarcina inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. și pentru modalitatea de individualizare a executării pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei.

În dezvoltarea motivelor de apel, aflate în triplu exemplar la dosarul cauzei, dosarul Înaltei Curți, procurorul a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a Sentinței penale nr. 44/30.03.2023 a Curții de Apel Cluj în Dosarul nr. x/2022, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului A. la pedeapsa închisorii pe o durată superioară celei stabilite de instanța de fond și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, conform art. 91 din C. pen., cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

S-a arătat că instanța de fond a stabilit în sarcina inculpatului durata minimă a pedepsei închisorii, astfel cum a fost redusă în urma aplicării dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., având în vedere că limitele de pedeapsă prevăzute în cazul infracțiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. și reduse cu o treime conform procedurii abreviate sunt minimul de 8 luni închisoare și maximul de 3 ani și 4 luni închisoare. În continuare, stabilind minimul legal al pedepsei închisorii, instanța a dispus și amânarea aplicării pedepsei minime stabilite în sarcina inculpatului, potrivit art. 83 din C. pen.

Atât durata pedepsei închisorii, cât și modalitatea de individualizare a executării pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei, sunt mult prea blânde raportat la gravitatea faptei inculpatului, nerespectând criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen. Astfel, instanța de fond a apreciat în mod greșit că pedeapsa blândă stabilită este suficientă pentru reeducarea inculpatului și, ca atare, proporțională cu aceste criterii, impunându-se, atât condamnarea inculpatul la pedeapsa închisorii pe o durată superioară celei stabilite de instanța de fond, cât și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, conform art. 91 din C. pen.

Potrivit art. 74 din C. pen., care stipulează criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea duratei ori a cuantumului acesteia, se ține seama de gravitatea infracțiunii săvârșite și de periculozitatea infractorului, aspecte care se evaluează după criteriile stabilite de legiuitor. Instanța de fond nu a avut în vedere, în mod cumulat, toate aceste prevederi legale, dând eficiență sporită circumstanțelor personale, fără a ține cont suficient de circumstanțele comiterii faptei.

Referitor la cel de-al doilea criteriu, respectiv "starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită" este de remarcat că activitatea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoane care, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice și care, astfel, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice, dă naștere unei stări de pericol pentru securitatea rutieră.

Ester binecunoscut faptul că alcoolul diminuează discernământul, capacitatea de concentrare și atenția conducătorului auto, îi alterează reflexele, timpul de reacție, acuitatea văzului, iar numărul erorilor în conducerea autovehiculelor și al încălcărilor de lege crește în raport direct proporțional cu cantitatea de alcool ingerat. De altfel, deși infracțiunea de conducere pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică peste limita legală este o infracțiune de pericol, totuși, pentru a se evita producerea de accidente de circulație, legiuitorul a incriminat această faptă, pericolul social al unei astfel de fapte fiind unul real, evident.

Efectele consumului de alcool sunt de notorietate, trebuind a fi cunoscute de toți posesorii de permis de conducere: la o alcoolemie de 0,20‰ alcool pur în sânge: relaxare, ușoară încălzire a corpului, stare alterată; pentru șofer înseamnă afectarea vederii (scade capacitatea de a urmări obiect în mișcare rapidă) și inabilitatea de a face două lucruri în același timp (atenție distributivă); la 0,50‰ alcool pur în sânge: comportament exagerat, pierderea controlului asupra mușchilor mici (dificultăți de focalizare), judecată afectată, pierderea inhibiției, nivel scăzut de atenție: pentru șofer înseamnă o lipsă de coordonare a mișcărilor, dificultatea de a manevra volanul și un răspuns întârziat la situațiile din trafic; la 0,80‰ alcool pur în sânge: coordonarea mușchilor devine slabă (echilibrul, vorbirea, vederea, timpul de reacție sunt afectate), autocontrolul, discernământul și luarea deciziilor devin dificile; pentru cel de la volan, înseamnă imposibilitatea concentrării, pierderi scurte de memorie, control dificil al vitezei, capacitatea redusă de procesare a informațiilor și o percepție deformată a realității; la 1‰ alcool pur în sânge: deteriorarea clară a timpului de reacție și control, vorbire îngreunată și gândire întârziată: pentru șofer apare inabilitatea de a menține banda de circulație și de a frâna corect.

Concluziile unor studii de specialitate indică faptul că, la o alcoolemie mai mare de 1‰ alcool pur în sânge, riscul de accidente se multiplică de 5 ori. Pericolul creat pentru siguranța rutieră este cu atât mai mare cu cât avem în vedere alcoolemia foarte ridicată prezentată de către inculpat, respectiv 1,67 g/l alcool pur în sânge.

Totodată, se constată împrejurarea că acest fenomen al conducerii sub influența băuturilor alcoolice cunoaște o creștere accentuată, fapt ce creează un sentiment de insecuritate pentru toți participanții la trafic, acestora fiindu-le puse în pericol viața, integritatea corporală și proprietatea asupra bunurilor, valori garantate constituțional, precum și un sentiment de nemulțumire a opiniei publice, care constată urmările deseori tragice ale acestui fenomen și pedepsele uneori prea blânde aplicate.

Din "Buletinul Siguranței Rutiere" pe anii 2018 și 2019 întocmit de IGPR se evidențiază următoarele date relevante cauzei:

- Accidentele rutiere produse până la ora 07:00 și după ora 20:00 deși mai puține ca număr, au provocat o mortalitate mai ridicată, indicând faptul că, în condiții de trafic mai puțin intens, comportamentele rutiere sunt mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari;

- În anul 2019 s-au produs cu 108 mai multe accidente rutiere grave decât în anul 2018 din cauza consumului de alcool, însemnând o creștere cu 37,6% conducerea sub influența alcoolului reprezentând a IV-a cauză de producere a accidentelor grave în funcție de numărul evenimentelor rutiere produse, aceasta în condițiile în care, la nivelul anului 2018 se înregistra o creștere cu 39% față de anul precedent a accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea sub influența alcoolului;

- Sentimentul de nesiguranță este majoritar prezent în rândul conducătorilor de autovehicule; evoluția sa nu cunoaște schimbări semnificative în intervalul 2008 - 2018 (comparativ cu rezultatele înregistrate pentru precedentele aplicări ale chestionarului);

- Consumul de alcool este considerat un factor de înalt risc pentru siguranța rutieră, apreciindu-se că sancționarea celor care condus sub influența băuturilor alcoolice ar trebui să fie principala prioritate a poliției rutiere;

- Analiza măsurilor luate de țările care au obținut rezultate bune sau foarte bune în ceea ce privește obiectivul strategic al U.E. în materie de siguranță rutieră arată că, măsuri simple, dar aplicate cu fermitate, dau rezultate și salvează vieți - creșterea penalităților pentru consum de alcool (Irlanda, Anglia).

Or, aspectele privind efectele consumului de alcool în realizarea activității de conducere a unui autovehicul pe drumul public nu au fost luate în considerare în mod efectiv în momentul individualizării pedepsei. Instanța a acordat în procesul de individualizare o prea mare importanță profesiei inculpatului (cea de avocat), lipsei antecedentelor penale și împrejurării că acesta a recunoscut comiterea faptei. Totodată, instanța de fond a reținut că inculpatul a condus la o oră la care traficul nu era intens, respectiv în jurul orei 20:50, că nu a fost implicat în vreun eveniment rutier. Însă, în realitate, astfel cum demonstrează datele statistice redate mai sus, accidentele rutiere produse până la ora 07:00 și după ora 20:00, au provocat o mortalitate mai ridicată, indicând faptul că, în condiții de trafic mai puțin intens, comportamentele rutiere sunt mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari. Faptul că inculpatul nu a produs vreun eveniment rutier se datorează hazardului, acesta fiind oprit din continuarea activității infracționale de organele de poliție în urma unui control de rutină. În cest context, se impune a fi menționat faptul că, potrivit examenului clinic, inculpatul prezenta tulburări de echilibru static și dinamic, aspect ce denotă periculozitatea sporită a faptei inculpatului.

Așadar, prin soluția dispusă de instanță, s-a dat eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale ale inculpatului, în raport cu celelalte, nerespectându-se astfel regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor. Or, aceste circumstanțe de ordin personal ale inculpatului nu sunt în măsură să conducă la aprecierea că se justifică doar stabilirea unei pedepse pe durata minimă prevăzută de lege, fără a avea în vedere și gradul de pericol social ridicat creat de inculpat prin comiterea faptei. Din contră, calitatea de avocat a inculpatului, de persoană care contribuie la înfăptuirea justiției, ar fi trebuit să îl responsabilizeze pe acesta, în sensul de a constitui un model pentru societate și de a se abține, în consecință, de la o conduită infracțională, în special una are să pună în pericol alți participanți la trafic.

Astfel, profesia de avocat reclamă valori morale asumate, practicate și care creează premisele înțelegerii profunde a fenomenului infracțional și a consecințelor sale, iar inculpatul ar fi trebuit să conștientizeze gravitatea faptelor și urmările reale, inclusiv în planul răspunderii penale. Conduita corectă anterior activității infracționale se înscrie în parametrii de normalitate ce nu pot orienta eficient soluția. De asemenea, profesia liberală nu este aptă ori suficientă pentru a orienta soluția în sensul dispus de instanța de fond, după cum nu a fost suficientă pentru înghețarea trecerii sale la act.

Valoarea alcoolemiei cu care acesta a fost depistat pe drumul public, 1,67 g/l alcool pur în sânge, este cu mult superioară limitei legale de 0,80‰ alcool pur în sânge, situație în care este evident că prezența inculpatului la volanul unui autoturism pe drumurile publice a pus în pericol real, atât siguranța sa, cât și a altor participanți la traficul rutier, cu atât mai mult cu cât acesta prezenta și tulburări de echilibru static și dinamic.

În consecință, deși inculpatul exercită profesia de avocat, se află la primul contact cu legea penală și a recunoscut fapta comisă, comportamentul iresponsabil al acestuia, gravitatea concretă a faptei sale face ca stabilirea pedepsei minime de către instanța de fond să nu fie suficientă pentru atingerea scopului preventiv educativ, fiind necesară condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pe o durată superioară celei stabilite de instanța de fond și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului.

S-a amintit că infracțiunea de conducere pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală este o infracțiune de pericol, iar încălcarea valorii sociale ocrotită prin norma penală are de multe ori urmări ce excedează siguranța traficului rutier și interferează cu alte valori sociale ocrotite prin norme distincte, cum ar fi integritatea corporală, sănătatea sau chiar viața. Stabilirea pedepsei minime cum este cea stabilită de instanța de fond ar putea genera o creștere a fenomenului menționat, repercusiunile juridice ale faptelor de acest gen nefiind suficient de serioase.

Creșterea de la an la an a numărului de infracțiuni de acest tip generează un sentiment de insecuritate al participanților la trafic, precum și rezonanța la nivelul național a creșterii accentuate a acestor infracțiuni, dar și la nivelul U.E. (aspecte care a generat necesitatea adoptării unor măsuri concrete de stopare a fenomenului), lucru care impune cu necesitate o reacție adecvată și proporțională din partea autorităților pentru a descuraja amplificarea fenomenului, ceea ce nu se poate realiza prin pedepse care nu corespund nevoii de prevenție specială și generală.

Astfel cum s-a statuat în practica judiciară, împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale este o atitudine normală, firească și care nu trebuie recompensată de instanță, iar recunoașterea faptei este pur formală deoarece în majoritatea covârșitoare a cauzelor de acest gen, esența probațiunii este reprezentată de proba științifică și nu depinde sub nicio formă de atitudinea de recunoaștere sau negare a faptei de către autor.

Referitor la cel de-al patrulea criteriu, respectiv "motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit", procurorul a constatat că inculpatul a condus autoturismul în afara localității și apoi în municipiul Baia Mare, pe drumuri publice circulate, la momentul opririi pentru control acesta emana halenă alcoolică, motiv pentru care organele de poliție au și procedat la testarea cu aparatul alcooltest a acestuia. Comiterea faptei în circumstanțele cauzei nu dovedește decât dispreț pentru regulile de conduită socială și pentru respectarea normelor de securitate rutieră, punând într-un pericol grav siguranța celorlalți participanți la trafic și chiar a lui personal, deci a prezentat o indiferență totală față de respectarea siguranței rutiere. Inculpat a dovedit astfel că interesele sale personale primează în fața conformării cu normele legale, nefiind capabil a-și cenzura comportamentul pentru a evita punerea în pericol a securității rutiere, comportament care nu trebuie recompensat de instanță prin stabilirea pedepsei minime de 8 luni închisoare și amânarea aplicării pedepsei. Așadar, pedeapsa stabilită de către instanța de fond nu are aptitudinea de a constitui un avertisment serios pentru inculpat, nefiind de natură să îndeplinească prevenția generală și specială și nu este aptă să asigure reeducarea inculpatului.

În plus, este încălcat chiar principiul egalității în fața legii penale, în condițiile în care există diferențe semnificative în ceea ce privește, atât durata pedepsei, cât și modalitatea de executare aleasă, raportat la situații de fapt sensibil asemănătoare, cel puțin în privința valorii alcoolemiei.

Astfel, se cuvine a menționa chiar jurisprudența Curții de Apel Cluj în această materie, în special cea referitoare la valori ale alcoolemiei apropiate de cea avută de inculpat sau chiar mai reduse:

- prin Decizia penală nr. 431/23.03.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 749/15.10.2020 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,08 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1282/11.11.2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 1007/11.09.2020 a Judecătoriei Gherla, pe care a desființat-o doar sub aspectul conținutul obligației prevăzute de art. 93 alin. (2) din C. pen., menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate, inclusiv sub aspectul condamnării inculpatului la pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,11 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 220/08.02.2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 204/31.08.2022 a Judecătoriei Dragomirești, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,22 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1332/18.11.2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 211/18.09.2020 a Judecătoriei Zalău, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,23 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1287/11.11.2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 825/10.07.2020 a Judecătoriei Gherla, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare (valoarea alcoolemiei - 1,30 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 381/02.03.2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 981/23.09.2022 a Judecătoriei Gherla, prin care inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,34 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 559/30.03.2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, pe care a desființat-o sub aspectul modalității de executare a pedepsei și, pronunțând o nouă hotărâre, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,35 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1302/01.11.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 752/24.05.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,38 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1497/25.11.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 523/12.05.2021 a Judecătoriei Gherla, pe care a desființat-o doar sub aspectul duratei pedepsei principale și a celei complementare și, pronunțând o nouă hotărâre, a redus pedeapsa principală la 1 an închisoare, menținând dispoziția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,41 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 375/02.03.2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda împotriva Sentinței penale nr. 380/22.09.2022 pronunțată de Judecătoria Turda și, pronunțând o nouă hotărâre, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,49 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1283/28.10.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 505/28.10.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,51 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1254/20.10.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 436/24.04.2021 a Judecătoriei Gherla, pe care a desființat-o doar sub aspectul duratei pedepsei principale, a termenului de supraveghere și a aplicării pedepsei complementare și accesorii și, pronunțând o nouă hotărâre, a redus pedeapsa principală la 1 an și 6 luni închisoare, menținând dispoziția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,69 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1496/25.11.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 797/04.06.2020 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (valoarea alcoolemiei - 1,72 g/l alcool pur în sânge);

- prin Sentința penală nr. 80/21.04.2021 a Curții de Apel Cluj, rămasă definitivă prin neapelare, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, inculpatul - avocat în cadrul Baroului Arad - a fost condamnat la 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 337 din C. pen., cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen.

Având în vedere toate aspectele expuse anterior, fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, iar stabilirea pedepsei minime de către instanța de fond, cu amânarea aplicării pedepsei, nu este suficientă pentru reeducarea acestuia și pentru a îndeplini rolul de prevenție generală și specială, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pe o durată majorată fiind impusă de particularitățile cauzei.

III. Judecarea apelului

La termenul de judecată de la 15 iunie 2023, Înalta Curte i-a pus în vedere dispozițiile art. 420 alin. (4) din C. proc. pen. intimatului inculpat A. care a precizat că uzează de dreptul la tăcere.

La interpelarea Înaltei Curți, dacă în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (5) din C. proc. pen. înțelege să formuleze cerere de probatorii în apel, intimatul inculpat A. a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în acte medicale care atestă faptul că anterior săvârșirii infracțiunii, a avut două incidente de natură fizică, medicală, în baza cărora dorește să combată susținerea Ministerului Public din cadrul motivelor de apel formulate în sensul că prezintă tulburări de echilibru static și dinamic. A mai arătat că din conținutul actelor medicale rezultă că a suferit o intervenție chirurgicală la genunchiul drept.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a formulat concluzii de încuviințare a probei cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt relevante soluționării cauzei.

După deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 420 alin. (5) din C. proc. pen., Înalta Cure a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de intimatul inculpat A. în susținerea aspectelor de circumstanțiere, apreciind că acestea sunt utile și concludente cauzei, probă pe care a constatat-o ca fiind administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei, aflate la dosarul Înaltei Curți.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 420 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în dezbateri, ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la data menționată și având în vedere dispozițiile art. 391 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405, art. 406 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. pen. a stabilit termen pentru deliberare, redactare și pronunțarea hotărârii la data de astăzi 29 iunie 2023.

La dosarul cauzei au fost depuse tot la data de 15 iunie 2023 note de ședință formulate de către intimatul inculpat A., însoțite de o sentință penală pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, ca jurisprudență, prin care inculpatului ce avea o îmbibație alcoolică de 1,52 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora menționată i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (2) și (10) din C. proc. pen. și în baza art. 83 alin. (1) din C. pen. i-a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit potrivit art. 84 alin. (1) din C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, aflate la dosarul Înaltei Curți.

În notele de ședință depuse, intimatul inculpat A. a solicitat respingerea apelului declarat de parchet și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță, ca fiind temeinică și legală.

Intimatul inculpat a menționat că din probele administrate în cauză și raportat la temeiurile de drept invocate, în speță se impunea stabilirea unei pedepse orientate spre minim și totodată amânarea aplicării acesteia. De asemenea a apreciat că instanța de fond a analizat corespunzător elementele care impun aplicarea regulilor de drept incidente, a analizat corespunzător și probele administrate în cauză, iar din modul cum a redactat hotărârea, rezultă clar că a aplicat corect legea.

Totodată, intimatul inculpat a menționat că instanța de fond care analizează cauza supusă judecății, este datoare să stabilească în mod obiectiv împrejurările de fapt necesare, să administreze toate probele concludente și apte să furnizeze informații relevante, complete și suficiente, urmând ca în raport cu starea de fapt reținută, să se pronunțe în mod corespunzător și concordant cu rezultatul cercetării judiciare efectuate, iar în speță s-a realizat acest lucru.

Cu referire la motivele de apel formulate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a arătat că în ceea ce privește mențiunile din Anexa 6 la normele metodologice Examen Clinic, în care s-a menționat faptul că prezenta tulburări de echilibru static și dinamic, acestea sunt datorate afecțiunilor pe care le are la ambele membre inferioare. Potrivit ecografiei realizate la data de 13.12.2019 prezintă rupturi de menisc, rupturi cartilaginoase, gonartroză ceea ce determină mersul schilopat, imposibilitatea menținerii unui echilibru perfect pe ambele membre. Toate celelalte aspecte constatate de medicul examinator sunt de natură a contura o ținută conformă, singurul aspecte negativ fiind mobilitatea care așa cum a arătat este datorată afecțiunilor medicale. Totodată, conform Biletului de ieșire din spital din decembrie 2020, suferă de insuficiență respiratorie acută, diabet, hepatită persistentă cronică, hipertensiune arterială.

Cu privire la limitele de pedeapsă și modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicată de către instanța de fond de 8 luni închisoare este încadrată în limitele speciale ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., sens în care afirmațiile apelantului sunt neîntemeiate. Instanța de fond este obligată să aplice toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., aspect ce a fost realizat în întregime în prezenta speță, reținând corect gradul de pericol social concret al faptei.

Cu privire la circumstanțele comiterii faptei, intimatul inculpat a considerat afirmațiile apelantului cu privire la critica că pedeapsa stabilită nu are aptitudinea de a constitui un avertisment serios pentru inculpat, nefiind de natură să îndeplinească prevenția generală și specială și nu este aptă să asigure reeducarea inculpatului, ca fiind eronate.

Astfel, apelantul presupune, în mod nejustificat, fără a avea în vedere persoana sa, că pedeapsa aplicată nu este suficientă pentru reeducare, făcând afirmații și presupuneri pur generale, însă instanța de fond a analizat în mod concret modalitatea de comitere a infracțiunii și a dat eficiență aspectelor personale.

Cu referire la scopul pedepsei aplicate, a apreciat că scopul unei pedepse nu este acela ca un inculpat să nu mai comită infracțiuni o anumită perioadă în viitor, ci ca acesta să se reintegreze definitiv în societate, fără a mai comite infracțiuni vreodată, iar prin aplicarea unei pedepse de 8 luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei acest scop nu este înfrânt.

De asemenea, intimatul inculpat a mai precizat că nu a fost condamnat anterior la niciun fel de pedeapsă, nu a mai nesocotit legea penală niciodată, iar pe durata desfășurării procesului penal de aproape doi ani, a suferit enorm din toate punctele de vedere, atât el, cât și familia sa, aceste aspecte au fost de natură a contribui la îndreptarea sa și conștientizarea dimensiunilor reale ale gravității faptei sale și a urmărilor ei. A precizat că și profesia sa poate oferi garanții ale îndreptării sale și ale integrării în societate. În raport cu persoana sa, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, fiind suficientă supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată și astfel să se constate că în cauză, așa cum a decis și instanța de fond sunt îndeplinite condițiile art. 83 din C. pen.

Intimatul inculpat A. a considerat că parchetul a apreciat în mod greșit că instanța de fond a dat eficiență sporită circumstanțelor personale, întrucât aceasta nu a făcut decât să aplice prevederile legale incidente.

Totodată, în motivele de apel s-au enumerat o serie de hotărâri cu titlu de practică judiciară, desigur doar cele care sunt în concordanță cu soluția ce solicită a fi adoptată și în prezentul dosar, sar aceste hotărâri nu leagă instanța sub nicio formă, practica fiind neunitară și mai mult, situațiile de fapt sunt diferite de la o speță la alta și se impune a fi analizate in personam.

De asemenea, intimatul inculpat a apreciat că în mod corect instanța de fond a dat valențe circumstanțelor personale și la individualizarea pedepsei a reținut unele aspecte care constituie circumstanțe atenuante, respectiv atitudinea sinceră manifestată de el, de recunoaștere și de regret a faptei încă din faza de urmărire penală, faptul că a cooperat cu organele de poliție, că nu are antecedente penale, se află la primul conflict cu legea penală și nu în ultimul rând a conștientizat gravitatea faptei și o regretă profund.

Față de aceste considerente, a solicitat să se aibă în vedere că scopul preventiv și educativ al pedepsei poate fi atins și prin amânarea aplicării pedepsei și totodată a solicitat să se aibă în vedere și posibilitățile reale de îndreptare și prin amânarea aplicării pedepsei, care este suficientă, întrucât nu va mai comite alte infracțiuni. A apreciat că, individualizând pedeapsa de man