SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 7904/02 prezentată de Turan TALAY împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 11 septembrie 2007 într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza președinte dnii Casadevell Bonello Türmen Traja Pavlovschi, Garlicki, judecători și dl Arac Având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei, După ce a luat o decizie în acest sens, face următoarea decizie ÎN FORMĂ Reclamantul, domnul Turan Talay, este un resortisant turc, născut în 1955 și are reședința în azmir. El este reprezentat în fața Curții de către domnul E. Cétak, avocat la La 13 aprilie 1995, în timpul unui control de identitate în cadrul unei operațiuni polițienești, reclamantul și alte două persoane au fost arestați în posesia unui sac care conținea o armă, documente ilegale, precum și rapoarte privind întâlnirile organizației ilegale TKP-ML/TIKKO ( Au fost reținuți la sediul secțiunii antiteroriste din cadrul conducerii securității d.Stanbul. Interogat până la 17 aprilie 1995, reclamantul semnează o declarație prin care își recunoaște apartenența la organizație. La 20 aprilie 1995, în fața procurorului republicii, lângă curtea de securitate a statului Erzincan, a contestat această depoziție, declarând că a fost forțat să o semneze. El a susținut că a fost torturat în direcțiile securității d La 21 aprilie 1995, recurentul a prezentat în fața unui judecător judecător la curtea de securitate a statului care, după ce a ascultat, a dispus arestarea sa provizorie. În fața judecătorului, reclamantul a contestat declarația sa din 17 aprilie 1995. Procedura penală inițiată împotriva reclamantului la 17 august 1995, procurorul l-a acuzat pe reclamant, precum și pe alți nouă co-inculpați ai șefului de stat și asistență acordată unei organizații armate ilegale. Acesta a solicitat aplicarea articolelor 146, 168 și 169 din Codul penal și a articolului 5 din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului. La 12 noiembrie 1999, instanța de securitate din statul membru l-a declarat pe reclamant vinovat de o organizație ilegală și l-a condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare. După o acțiune în casare și un nou proces, reclamantul a fost condamnat la optsprezece ani și nouă luni de închisoare. La 18 iunie 2001, Curtea de Casație a confirmat această hotărâre. Tribunalul a primit de la Guvern următoarea declarație în vederea unei soluționări a cauzei în litigiul din cauza căreia Tribunalul European pentru Drepturile Omului, guvernul Republicii Turcia îi oferă domnului Turan Talay, titlu gratuit, suma de 3 500 EUR (trei mii cinci sute EUR). Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și fără orice taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă, subsemnată de domnul Engül çaatak, reprezentant al domnului Turan Talay, nota că guvernul turc este gata să îi plătească, cu titlu gratuit, suma de 3 500 EUR (trei mii cinci sute de euro) în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și fără nicio taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. În opinia sa, acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) în fine din convenție]. Prin urmare, aplicarea articolului 29 alineatul (3) din convenție ar trebui să înceteze și ar trebui eliminată cauza rolului. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să șteargă cererea de rol. Fatoș Arac
Requête n
o
7904/02
présentée par Turan TALAY
contre la Turquie
La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 11 septembre 2007 en une chambre composée de
:
Sir
Nicolas
Bratza
,
président
,
MM.
J.
Casadevall
,
G.
Bonello
,
R.
Türmen
,
K.
Traja
,
S.
Pavlovschi,
L.
Garlicki,
juges
,
et de M
me
F.
Aracı,
greffière adjointe de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 9 août 2001,
Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Turan Talay, est un ressortissant turc, né en 1955 et résidant à İzmir. Il est représenté devant la Cour par M
e
le Gouvernement
») n’a pas désigné d’agent aux fins de la procédure devant la Cour.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
1.
L’arrestation et la garde à vue du requérant
Le 13 avril 1995, lors d’un contrôle d’identité dans le cadre d’une opération policière, le requérant et deux autres personnes furent arrêtés en possession d’un sac contenant une arme, des documents illégaux ainsi que des comptes-rendus de réunions de l’organisation illégale TKP-ML/TIKKO («
l’organisation
»). Ils furent placés en garde à vue dans les locaux de la section antiterroriste de la direction de la sûreté d’İstanbul.
Interrogé jusqu’au 17 avril 1995, le requérant signa une déposition reconnaissant son appartenance à l’organisation.
Le 20 avril 1995, devant le procureur de la République près la cour de sûreté de l’Etat d’Erzincan il contesta cette déposition, affirmant avoir été contraint à la signer. Il soutint avoir été torturé dans les directions de
la sûreté d’İstanbul et d’Erzincan.
Le 21 avril 1995, le requérant comparut devant un juge assesseur de la cour de sûreté de l’Etat qui, après l’avoir entendu, ordonna sa mise en détention provisoire. Devant le juge, le requérant contesta sa déposition du 17 avril 1995.
D’après le dossier, tous les rapports médicaux concernant le requérant concluent à l’absence de traces de coups et blessures.
2.
La procédure pénale engagée contre le requérant
Le 17 août 1995, le procureur inculpa le requérant ainsi que neuf autres coaccusés du chef d’appartenance et assistance à une organisation armée illégale. Il requit l’application des articles 146, 168 et 169 du code pénal et 5 de la loi n
o
3713 sur la lutte contre le terrorisme.
Le 12 novembre 1999, la cour de sûreté de l’Etat déclara le requérant coupable d’appartenance à une organisation illégale et le condamna à douze ans et six mois d’emprisonnement. Après un recours en cassation et un nouveau procès, le requérant fut condamné à dix huit ans et neuf mois d’emprisonnement.
Le 18 juin 2001, la Cour de cassation confirma ce jugement.
Le requérant alléguait des violations de l’article 6 §§ 1, 3 b) et 3 d) de la Convention.
La Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
En vue d’un règlement amiable de l’affaire de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, le Gouvernement de la République de Turquie offre de à M. Turan Talay,
à
titre gracieux, la somme de 3
500 EUR (trois mille cinq cents euros).
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
»
La Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante
:
«
Je soussigné, M
e
Engül Çıtak, représentant de M. Turan Talay, note que le Gouvernement turc est prêt à lui verser, à titre gracieux, la somme de 3
500 EUR (trois mille cinq cents euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles (article 37 § 1
in fine
de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Fatoș
Aracı
Nicolas
Bratza
Greffière adjointe
Président