ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2350/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2350/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 9 noiembrie 2022
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată și reține următoarele:
Prin încheierea din 14 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă în dosarul nr. x/2020, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de suspendare din 25 octombrie 2021, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2020.
În argumentarea acestei hotărâri, instanța a reținut lipsa nejustificată a părților și faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
Împotriva acestei încheieri, reclamantul a declarat recurs, prin care a arătat că s-a dispus suspendarea judecării cauzei pentru că nu a fost prezent în sală, deși a avut un apărător care să îl reprezinte.
Calea de atac nu a fost întemeiată pe niciunul din motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte la 14 septembrie 2022, iar aceasta nu a depus la dosar întâmpinare.
La 8 septembrie 2022, recurentul a depus la dosar un memoriu, prin care a solicitat instanței de dispună soluționarea dosarului care a fost suspendat. A menționat că a avut calitatea de salariat al S.C. B. S.A., că nu are niciun venit și a solicitat să i se acorde drepturile care i se cuvin.
Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată din oficiu, constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".
Totodată, art. 489 alin. (2) din același act normativ prevede că sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din cod.
Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora, astfel încât criticile să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Așadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesuală civilă, precum și formularea acestora cu depășirea termenului legal sunt sancționate cu nulitatea recursului.
Soluția adoptată de legiuitor este justificată de faptul că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 483 alin. (3) C. proc. civ.
Instanța supremă constată, pe de o parte, că recurentul nu și-a întemeiat cererea pe niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, că, prezenta cerere de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate împotriva încheierii atacate.
Din examinarea dispozițiilor imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ. reiese că instanța de recurs are obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 din Cod, iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.
În considerarea celor ce preced, văzând că recurentul nu a formulat critici care să poată fi subsumate motivelor de recurs reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3), raportat la art. 489 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 496 alin. (1) teza a III-a din același cod, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 14 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 14 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 noiembrie 2022.