ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.01.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 72/2022

HOTĂRÂRE
12.01.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 72/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2022

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin deciziei civile nr. 282 din 4 martie 2020, Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de revizuire declarată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 1.723 din 09.12.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Cluj.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, raportat la norme codului de procedură invocate pentru admisibilitatea cererii de revizuire este necesar a se verifica tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Analizând elementele arătate instanța a constatat că cele două dosare vizează comunicare de informații de interes public, însă cererile sunt diferite.

Astfel, în dosarul nr. x/2019, s-a solicitat instanței a se asigura accesul la documentația întocmită de comisia municipală Cluj ce a stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. x din 12.07.1993,emise în favoarea lui B. și să se asigure realizarea de copii, după documentele ce se vor considera necesare. În dosarul nr. x/2019, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor publice reprezentând situația prezentată de către OCPI Cluj cu adresa nr. 13 445 din data de 26.09.2014 către Comisia județeană de fond funciar, Comisia Locală de Fond Funciar Cluj Napoca, prefectul județului Cluj și primarul municipiului Cluj Napoca.

Constată instanța că nu există identitate între cele două dosare din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată. Caracterul diferit al informațiilor solicitate permite concluzia lipsei cauzei comune în cele 2 dosare, ca element al excepției autorității de lucru judecat. Cerințele legale, părți, obiect și cauză, trebuie să fie cumulative, însă în cauză lipsește tripla identitate.

În aceste circumstanțe nu se poate reține nici încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, invocat de către revizuent în cererea de revizuire în condițiile în care nu se poate reține identitatea, din perspectiva celor trei elemente menționate

Cele 3 dosare, deși au elemente comune din perspectiva naturii lor, respectiv cereri de comunicare a unor informații publice, sunt diferite din perspectiva obiectului concret al informațiilor ce se cer a fi comunicate, astfel încât aspectele judecată în dosar nr. x/2019 nu pot fi analizat din perspectiva dosarului nr. x/2019

Așadar, nu se poate da eficientă efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, întrucât, mai înainte de a se stabili ce anume s-a judecat deja, pentru a produce efectul pozitiv, este necesar a se verifica dacă cerințele legale referitoare la autoritatea de lucru judecat sunt prezente în cauză. Considerentele sentințe conțin motive ce justifică dispozitivul, specifice situației de fapt și de drept din dosarul tribunalului, diferită de cea existentă în dosarul curții de apel.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs revizuentul A. (decedat) împotriva deciziei civile nr. 282 din 4 martie 2020 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

În urma verificărilor efectuate de instanță din oficiu în baza de date privind evidența persoanelor administrată de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a rezultat că recurentul-revizuent A., figurează decedat la data de 13 august 2020 .

La termenul de judecată din data de 12 ianuarie 2021, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentului-revizuent.

Examinând, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Condițiile de exercitare a acțiunii civile stabilesc cadrul general obligatoriu pentru orice instanță sesizată, constituind primul act de verificare procesuală la care aceasta este obligată.

Astfel, dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. a) din C. proc. civ. prevăd că orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia are capacitate procesuală, în condițiile legii.

Se reține că o condiție de exercițiu a acțiunii civile este capacitatea procesuală de folosință, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile. Această capacitate este o reflectare în plan procesual a capacității civile de exercițiu.

În cazul persoanelor fizice, cacitatea de folosință, așa cum se statuează de art. 35 din C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că, în raport de aceste considerente de ordin teoretic, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul instanței de recurs, recurentul A., figurează ca fiind decedat din data de 13 august 2020, conform actului de deces nr. 2859/2020.

Prin urmare, la data judecării recursului, reclamanta era lipsită capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații în plan procesual, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc. civ.

Or, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) din C. proc. civ., cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile.

Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție de fond, absolută și peremptorie. Actele de procedură făcute de o persoană fără capacitate de folosință sunt nule, aceeași fiind sancțiunea și în cazul actelor de procedură făcute în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință, a cărei capacitate de folosință a încetat prin deces.

Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) din C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată din oficiu și va constata nul recursul formulat de revizuentul A. (decedat) împotriva deciziei civile nr. 282 din 4 martie 2020 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată din oficiu.

Constată nul recursul formulat de revizuentul A. (decedat) împotriva deciziei civile nr. 282 din 4 martie 2020 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 ianuarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-05-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 683/2023
., completul filtru a stabilit termen de judecată la data de 2 mai 2023, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului principal declarat de reclamanta A. S.A. și a recursului incident declarat de pârâții Munic
ÎCCJ 2021-10-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4514/2021
Ședința publică din data de 7 octombrie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. 1. Decizia supusă revizuirii Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios admin
ÎCCJ 2020-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 489/2020
ă de revizuentul-reclamant la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin care au fost solicitate copia cererii de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de numitul B. sub numărul x/21.03.1991, însoțită de actele doveditoare ale dreptu
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #213671)
cția I civilă s-a dispus admiterea apelului declarat de reclamanții Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței, care a fost anulată în întregime. A fost trimisă cauza, pentru reju
ÎCCJ 2022-03-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 454/2022
890/2005, Oficiul de Cadastru nu ar fi putut returna documentația la comisia locală sub diverse pretexte având alte mijloace juridice la dispoziție. Având în vedere că, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are atribuții de verif
Sursă