ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5940/2022

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022, la data de 31.03.2022, A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei pronunțate în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Galați. Prin Decizia nr. 257/15.03.2022, dată în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepția nulității recursului invocată de intimatul pârât Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin întâmpinare și s-a dispus anularea recursului promovat de către recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 633/22.11.2021 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/2020, ca fiind nemotivat.

Hotărârea atacată în prezenta cauză Prin decizia civilă nr. 508 din 19 mai 2022 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea revizuire formulată de revizuientul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 257/15.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații-pârâți Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România În Perioada 1945-1989 și Statul Român – Ministerul Finanțelor Publice.

Calea de atac exercitată în prezenta cauză Împotriva deciziei civile nr. 508 din 19 mai 2022 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, A. a declarat "apel". În motivare căii de atac, apelantul a susținut, în esență, că nu este de acord cu soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii sale, hotărârea fiind nedreaptă, nelegală, netemeinică și nejustificată.

Apărarile formulate în cauză Prin întâmpinare, intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 a invocat excepția tardivității cererii de revizuire și excepția inadmisibilității cererii de revizuire.

Procedura de judecată în fața Înaltei Curți În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. Prin rezoluția din data de 22 august 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 8 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra căii de atac exercitate Analizând, cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., regularitatea învestirii instanței cu calea de atac de față, Înalta Curte reține următoarele. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați – SCAF sub nr. x/2020 din 20.05.2021 reclamantul A. a solicitat completarea dispozitivului sentinței nr. 275/12.05.2021 a Tribunalului Galați – SCAF, în sensul de a i se comunica în scris dacă acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată sau nefondată. La termenul din 25.10.2021, reclamantul fiind prezent personal în instanță și prezentându-i-se cererea de completare sentință aflată la f. x a arătat că nu îi aparține nici scrisul și nici semnătura de pe această cerere și nu își explică cine a făcut această cerere. Aceste susțineri sunt reluate de reclamant prin concluziile scrise pe care le-a depus ulterior ședinței de judecată la data de 27.10.2021. Prin sentința civilă nr. 633/22.11.2021 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/2020, a fost anulată cererea de completare a sentinței nr. 275/12.05.2021 a Tribunalului Galați – secția CAF, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România În Perioada 1945-1989, pentru lipsa semnăturii reclamantului. Prin Decizia nr. 257/15.03.2022, dată în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepția nulității recursului invocată de intimatul pârât Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin întâmpinare și s-a dispus anularea recursului promovat de către recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 633/22.11.2021 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/2020, ca fiind nemotivat. Prin decizia civilă nr. 508 din 19 mai 2022 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea revizuire formulată de revizuentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 257/15.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații-pârâți Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în Perioada 1945-1989 și Statul Român – Ministerul Finanțelor Publice. Împotriva acestei decizii, A. a formulat calea de atac de față intitulată "apel". Înalta Curte amintește că art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, lege specială în materie, stabilește, derogând de la norma generală de procedură civilă, pentru hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță calea de atac a recursului, declarat în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate. În cauză, reclamantul a înțeles să declare "apel" împotriva deciziei 257/15.03.2022 pronunțată în soluționarea cererii de revizuire. Așa fiind, Înalta Curte apreciază că se impune, cu prioritate, analizarea admisibilității căii de atac declarate în raport cu dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 coroborate cu cele ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. privind principiul legalității căii de atac, potrivit căruia "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei". Instanța de control judiciar are în vedere Decizia nr. 19 din 24 octombrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, cu privire la o eventuală calificare a căii de atac în recurs, în temeiul prevederilor art. 22 alin. (4) și art. 152 din C. proc. civ., conform cărora, "Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz, judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă" și, respectiv, "Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită." Prin dispozitivul deciziei menționate, Completul competent să judece recursul în interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis următoarele:"Dispozițiile art. 457 alin. (4) din C. proc. civ. nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. În ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, instanța de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispozițiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) din C. proc. civ.." Raportat la considerentele și la dispozitivul deciziei menționate, este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte reține că recalificarea s-ar impune numai în măsura în care s-ar fi menționat eronat calea de atac în cuprinsul hotărârii atacate, ceea ce nu este cazul în condițiile în care în hotărârea Curții de Apel, prin care s-a respins cererea de revizuire împotriva deciziei aceleiași curți de apel, care s-a pronunțat asupra recursului, s-a menționat în mod legal că hotărârea este definitivă. De asemenea, în măsura în care cererea nu conține suficiente elemente care să permită instanței să califice calea de atac formulată drept cea prevăzută de lege, aceasta va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. În consecință, urmează să se dea eficiență dispozițiilor legale relevante în rezolvarea excepției inadmisibilității căii de atac intitulată "apel" și a se respecta interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, procedând la verificarea modului în care această decizie este incidentă în speță. Examinând conținutul cererii intitulate "apel" formulate de reclamant se constată că aceasta a susținut doar că nu este de acord cu hotărârea dată de Curtea de Apel, ca inadmisibilă, pe care o consideră nedreaptă, nelegală, netemeinică și nejustificată, cu ocazia punerii în discuție a calificării căii de atac formulate, titularul acesteia precizând că este "plângere", în cererea cu aceeași denumire depusă la dosar în ședința publică solicitând stabilirea calității de revoluționar, prezentând nemulțumirea sa față de soluțiile pronunțate de instanțe în dosarele având ca obiect solicitările petentului cu privire la acest obiect. Prin urmare, având în vedere că cererea părții trebuie să cuprindă suficiente elemente care să permită instanței să califice calea de atac declarată ca fiind cea prevăzută de lege, astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr. 19/2016 incidentă în cauză, în circumstanțele reținute, Înalta Curte constată că demersul ce formează obiectul dosarului de față este inadmisibil. 2. Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va respinge calea de atac formulata de pârâtul A. împotriva deciziei civile nr. 508 din 19 mai 2022 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.