ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5916/2022

Ședința publică din data de 8 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 01.10.2021, sub nr. x/2021, pe rolul Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Cabinet de Avocat B., obligarea pârâtului la repararea prejudiciului moral, cu cheltuieli de judecată.

În cursul procedurii de regularizare prevăzute de art. 200 C. proc. civ., Curtea a pus în vedere reclamantului să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

Prin încheierea de ședință din 25 noiembrie 2021, Curtea, constatând că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ. raportat la art. 197 C. proc. civ., a anulat cererea reclamantului.

Împotriva acestei încheieri, reclamantul a formulat cerere de reexaminare, înregistrată în Dosarul nr. x/2021, solicitând instanței să revină asupra măsurii anulării și să trimită dosarul completului inițial învestit pentru continuarea judecății.

Prin încheierea civilă nr. 100 din 15 decembrie 2021, Curtea a respins cererea de reexaminare.

A reținut instanța că reclamantul a avut la dispoziție procedura reexaminării modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, de care a și uzat, astfel că nu mai poate deduce judecății același aspect vizând caracterul datorat sau nedatorat al taxei judiciare de timbru.

Împotriva încheierii nr. 100 din 15 decembrie 2021, reclamantul a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26.01.2022, sub nr. x/2021/a2.

Analizând, cu prioritate, în condițiile art. 499 C. proc. civ., regularitatea învestirii sale cu calea de atac de față, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., aceasta nu este prevăzută de lege.

În raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) raportat la art. 200 alin. (3), (6) și (7) C. proc. civ., se constată că încheierea nr. 100 din 15 decembrie 2021, prin care s-a respins cererea de reexaminare formulată de reclamant, este definitivă. Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

Or, conform 200 alin. (7) C. proc. civ., încheierea de ședință pronunțată în soluționarea cererii de reexaminare a încheierii de anulare a acțiunii în cursul procedurii de regularizare, este definitivă.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii de ședință atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 200 și art. 457 C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii civile nr. 100 din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 decembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.