ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2481/2022

Ședința publică din data de 13 decembrie 2022

I. Circumstanțele cauzei

Reclamantul A. a formulat la data de 24 mai 2021 cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului B., având ca obiect pretenții, înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă la data de 24 mai 2021 sub nr. de dosar x/2021

Prin încheierea din data de 14 ianuarie 2022, a fost aplicată reclamantului o amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON.

Prin cererea înregistrată la data de 26 ianuarie 2022, petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva măsurii amenzii judiciare ce i-a fost aplicată la termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2022 în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Timiș.

Cererea de reexaminare nu a fost motivată în drept.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă sub nr. de dosar x/2021

Prin încheierea din 16 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Timiș, secția I civilă a respins cererea de reexaminare amendă aplicată prin încheierea civilă din data de 14 ianuarie 2022 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2021 formulată de petentul A..

Împotriva acestei încheieri a declarat apel reclamantul A. la 21 februarie 2022.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timiș, secția I civilă sub nr. x/2021/a1. La termenul de judecată din 12 mai 2022, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității apelului.

Prin decizia civilă nr. 133 din 12 mai 2022, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a admis excepția inadmisibilității apelului, invocată din oficiu, a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 16 februarie 2022, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă în dosar nr. x/2021.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A. la data de 16 mai 2022, conform datei certe a Curții de Apel Timișoara, dosar recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul a opinat că hotărârea dată cuprinde motive contradictorii; s-a arătat că instanța a invocat în mod incorrect inadmisibilitatea cererii de apel, fără a intra în judecata fondului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 498 și art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte la data de 20 iunie 2022 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris .

Prin rezoluția din 07 septembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la data de 13 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Deliberând cu prioritate, în temeiul prevederilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepției inadmisibilității recursului, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte constată că prin încheierea din data de 14 ianuarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Timiș, secția I civilă la data de 24 mai 2021 a fost aplicată reclamantului o amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON.

Prin cererea înregistrată la data de 26 ianuarie 2022, petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva măsurii amenzii judiciare ce i-a fost aplicată la termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2022 în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Timiș.

Prin încheierea din 16 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Timiș, secția I civilă a respins cererea de reexaminare amendă aplicată prin încheierea civilă din data de 14 ianuarie 2022 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2021 formulată de petentul A..

Potrivit dispozițiilor art. 190 C. proc. civ. "Abaterea săvârșită, amenda și despăgubirea se stabilesc de către instanța în fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz, de către președintele instanței de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credință, amenda și despăgubirea pot fi stabilite fie de instanța în fața căreia cererea a fost formulată, fie de către instanța care a soluționat-o, atunci când acestea sunt diferite."

Art. 191 alin. (1) din același act normativ dispune în sensul că "Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau la despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.[...] (3) În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea. (4) încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă".

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului.

Înalta Curte reține că în cauză, încheierea din data de 16 februarie 2022 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. x/2021 având ca obiect cerere de reexaminare amendă este definitivă conform dispozițiilor art. 191 alin. (4) C. proc. civ.

Reclamantul a formulat apel împotriva încheierii din data de 16 februarie 2022 sus-menționate, iar prin decizia nr. 133 din 12 mai 2022, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a admis excepția inadmisibilității apelului, invocată din oficiu, a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamantul A..

Astfel, Înalta Curte constată că petentul a uzat de calea de atac prevăzută de lege împotriva încheierii prin care s-a dispus obligarea sa la amendă judiciară în cuantum de 1000 RON, respectiva cerere de reexaminare fiind respinsă prin încheierea din 16 februarie 2022, așa cum s-a menționat anterior.

Aceasta încheiere este, potrivit dispozițiilor art. 191 alin. (4) C. proc. civ., definitivă și de asemenea, soluționează singura cale de atac prin care poate fi supus cenzurii modul de soluționare al unei astfel de cereri.

Înalta Curte arată că împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, iar legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, principiu consfințit de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu și va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 133 din 12 mai 2022 a Curții de Apel Timișoara – secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 133 din 12 mai 2022 a Curții de Apel Timișoara – secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 decembrie 2022.