ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2319/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2319/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2022
Deliberând asupra recursului dedus judecății, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C., obligarea acestuia la plata sumei de 248.998,40 RON reprezentând preț încasat și nerestituit, precum și înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea de ședință nr. 462F/11.09.2020, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Civilă, s-a admis cererea formulată de creditorii A. și D. în contradictoriu cu debitorul Știrbu C., având ca obiect sechestru asigurător, au fost indisponibilizate bunurile mobile și imobile urmăribile ale debitorului, aflate în posesia acestuia sau a unui terț, în limita sumei de 248.998,40 RON și s-a fixat în sarcina creditorilor o cauțiune în cuantum de 24.899,84 RON, ce a fost plătită în termen de 7 zile de la comunicare, sub sancțiunea desființării de drept a sechestrului.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel apelantul-reclamant Stirbu C., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2021 la data de 15.01.2021.
Prin încheierea de ședință din data de 09.06.2021, în temeiul art. 412 pct. 1 C. proc. civ., judecarea cauzei a fost suspendată pentru că a intervenit decesul intimatului A. la data de 03.02.2021 și că în cauză nu au fost indicați moștenitorii de pe urma acestuia.
Cauza a fost repusă pe rol din oficiu la data de 26.01.2022 pentru verificarea perimării, la termen fiind respinsă cererea de amânare formulată de avocatul apelantului-reclamant, pentru motivele expuse în încheierea de ședință; Curtea a amânat însă pronunțarea pentru a fi depuse concluzii scrise asupra excepției de perimare.
Decizia Curții de Apel București
Prin decizia civilă nr. 110 din 31 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă s-a constatat perimat apelul declarat de către apelantul-reclamant Stirbu C. împotriva încheierii de ședință nr. 462F/11.09.2020, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Civilă. S-a respins ca neîntemeiată cererea intimaților privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 110 din 31 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a formulat recurs reclamanta D., fără a indica incidenta vreunui motiv de nelegalitate.
În cuprinsul memoriului de recurs a arătat că din culpa exclusivă a apelantului a solicitat cheltuieli de judecată confom chitanței anexate cererii de cheltuieli depuse în data de 25.01.2022.
"Solicitarea restituirii acestora este întemeiată căci cheltuielile au fost efectuate din culpa exclusivă a apelantului care a formulat apelul. Sunt întrunite dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., cheltuielile fiind datorate părții din culpa căreia cererea s-a perimat, pentru aceea ca în termen de 6 luni nu a formulat cerere de repunere pe rol, cauza perimând din vina lui".
Procedura derulată în fața Înaltei Curți.
Prin rezoluția din 23 iunie 2022, a fost fixat termen de judecată la 24 noiembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.
La acest termen, instanța, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadararea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și a reținut cauza în pronunțare asupra acesteia.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dispozițiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, iar dispozițiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din același act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.
Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.
În măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menționate în art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.
Înalta Curte reține că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raționamentului curții de apel care a determinat soluția de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și care să tindă a demonstra nelegalitatea judecății finalizate prin decizia recurată.
Astfel, prin decizia atacată s-a constatat perimarea apelului și a fost respinsă solicitarea intimaților de acordare a cheltuielilor de judecată motivat de împrejurarea că cererea însoțită de chitanța doveditoare a cheltuielilor de judecată, în original, a fost expediată prin serviciul poștal la o zi după închiderea dezbaterilor în cauză.
Prin urmare, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost respinsă pentru că până la momentul închiderii dezbaterilor în cauză nu au fost depuse documente justificative originale care să probeze efectuarea acestora.
Așadar, susținerea din memoriul de recurs referitoare la culpa procesuală este străină de motivarea deciziei atacate și nu poate constitui o veritabilă critică de nelegalitate, susceptibilă de a fi încadrată în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Fără existența unor expuneri care să reflecte raționamentul eronat al instanței ori fără argumente clare care să arate maniera eronată de interpretare a normelor incidente în cauză, instanța de recurs nu poate identifica în memoriul de recurs aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate.
Reținând că recurenta nu a prezentat critici ce pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. cu referire la art. 489 alin. (5) din același act normativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta D. împotriva deciziei nr. 110 din 31 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 noiembrie 2022.