ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1500/2022

Ședința publică din data de 7 septembrie 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Mangalia, înregistrată pe rolul acesteia sub nr. x/2022 din data de 13.07.2022, reclamanta A., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul B., să pronunțe o hotărâre prin care să dispună emiterea ordinului de protecția a reclamantei prin luarea următoarelor măsuri: obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reclamantă.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul, în calitate de concubin, a amenințat-o și a agresat-o fizic. Fiind încuiată în apartament și urmare a apelului la 112 a fost eliberată de către organele de poliție. De asemenea petenta a arătat că, ulterior, pârâtul a amenințat-o.

Cererea nu a fost motivată în drept.

Prin sentința civilă nr. 1556/14.07.2022, Judecătoria Mangalia a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Mangalia a reținut că locul săvărșirii faptei cât și domiciliul pârâtului se află în București, raportat la dispozițiile art. 107 C. proc. civ., precum și că reședința reclamantei se afla în Sector 3, București (Splaiul Unirii nr. 39, în raport cu art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, astfel că a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe în soluționarea cererii.

Prin sentința civilă nr. 7073 din 19 iulie 2022, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, în motivare reținând că, din cererea de emitere a ordinului de protecție și din precizările orale făcute de apărătorul reclamantei victime în ședință publică rezultă că la momentul incidentului dintre părți, reclamanta victimă avea domiciliul în fapt în sectorul 2.

Prin sentința civilă nr. 9897/28.08.2022, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia. Constatând ivit conflictul de competență, a dispus trimiterea acestuia, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că: din cererea de emitere a ordinului de protecție rezultă în mod clar că domiciliul reclamantei este în Mangalia, str. 1 Mai, nr. 34A, jud. Constanța; că deși a precizat prin aceeași cerere că a locuit cu pârâtul atât în București, cât și în Mangalia, reclamanta nu a făcut dovada reședinței în București; că simplul fapt că pârâtul are domiciliul în sectorul 2, București nu este suficient pentru a se dovedi că și reședința reclamantei este în sectorul 2 și că la momentul formulării cererii de emitere a ordinului de protecție reclamanta locuia, în fapt, în Mangalia.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea dedusă judecății, reclamanta A., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul B., să pronunțe o hotărâre prin care să dispună emiterea ordinului de protecția a reclamantei prin luarea următoarelor măsuri: obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reclamantă.

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima.

Din interpretarea literală a dispozițiilor anterior menționate reiese că, în materia emiterii ordinelor de protecție, legiuitorul a reglementat o competență teritorială alternativă în favoarea judecătoriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința victima (reclamanta).

De asemenea, dispozițiile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 trebuie raportate la noțiunea de domiciliu, astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice.

Astfel, conform art. 87 din C. civ.: "domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acela unde aceasta declară că își are locuința principală".

Este de necontestat că, potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliului sau a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, prin raportare la alin. (2) al art. 91 C. civ., stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

Din conținutul cererii de chemare în judecată și al înscrisurilor existente la dosarul cauzei - mențiunile cuprinse în cartea de identitate, rezultă că reclamanta are domiciliul în Mangalia, str. 1 Mai, nr. 34A, jud. Constanța, victima învestind Judecătoria Mangalia cu acțiunea dedusă judecății.

Dispozițiile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 trebuie interpretate prin prisma scopului urmărit, acela de a facilita victimei violenței în familie obținerea sprijinului organelor judiciare, în stabilirea competenței de soluționare a cauzei primează alegerea reclamantei, aceasta optând pentru învestirea instanței de la reședința sa, neavând relevanță că la momentul incidentului dintre părți, reclamanta victimă avea domiciliul în fapt în sectorul 2, cum în mod eronat a reținut Judecătoria Sectorului 3 București sau că locul săvărșirii faptei cât și domiciliul pârâtului se află în București, cum a constatat Judecătoria Mangalia.

Față de considerentele arătate, cum reclamanta avea alegerea între a învesti instanța de la locul domiciliului sau pe cea de la locul reședinței sale și atâta timp cât aceasta a ales să învestească instanța de la domiciliul său, unde și locuiește în fapt, Înalta Curte constată faptul că Judecătoria Mangalia este instanța inițial învestită, competentă să soluționeze cauza, motiv pentru care, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ. urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 septembrie 2022.