ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1257/2022

Sentința Judecătoriei Pașcani Prin sentința civilă nr. 853 din 31.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pașcani a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului A. formulata în contradictoriu cu pârâții B. și Comisia Județeană Iași de Fond Funciar, având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate.

Decizia Tribunalului Iași Prin decizia civilă nr. 1737 din 25.11.2016, Tribunalul Iași, secția I civilă a respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 853 din 31.03.2015, pronunțată de Judecătoria Pașcani, sentință pe care a păstrat-o.

Decizia Curții de Apel Iași Prin decizia civilă nr. 820 din 9 noiembrie 2021, Curtea de Apel Iași – secția civilă a constatat perimat recursul formulat de A. împotriva deciziei civile nr. 1737 din 25.11.2016, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, decizie pe care a păstrat-o.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 820 din 9 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă a declarat recurs reclamantul A..

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte la 20 decembrie 2021 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie . Prin rezoluția de primire din 17 ianuarie 2022 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Procedura de filtru Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă este supusă căii de atac a recursului, completul de filtru urmând a aprecia cu privire la încadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. Completul de filtru C9, la data de 5 aprilie 2022, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să formuleze punct de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurentului și intimaților, care nu au formulat puncte de vedere cu privire la acesta. Prin rezoluția din 2 mai 2022 s-a fixat termen în camera de consiliu la 7 iunie 2022, pentru analiza admisibilității în principiu a cererii de recurs formulate de recurentul A.. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) din același articol. Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. În speță, se constată că, prin cererea de recurs formulată, recurentul își exprimă nemulțumirea cu privire la modul în care s-a derulat judecata în cauză, descriind aspecte de fapt și modul greșit în care autoritățile i-au soluționat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate. În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant nu a indicat niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nu a indicat care sunt motivele pentru care critică decizia prin care s-a constatat perimarea cererii sale de recurs formulată împotriva hotărârii instanței de apel. De aceea, se constată că aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., față de limitele în care se poate soluționa prezentul recurs – împotriva unei hotărâri prin care s-a constatat perimarea căii de atac. Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea deciziei atacate, respectiv a modului de aplicare a sancțiunii perimării, iar memoriul de recurs nu conține critici propriu-zise, fiind străine de considerentele deciziei atacate, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a anulării recursului.