ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1093/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. x/2019, la data de 09.09.2019, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C., pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare între cele două părți semnatare ale promisiunii de vânzare cumpărare cuprinse în cadrul contractului de cesiune de drepturi litigioase autentificat sub nr. x/19.10.2011 pentru cota de 45% din suprafața de teren de 2,96 ha dobândită în baza titlurilor de proprietate nr. x/05.10.2015 și nr. y/31.10.2018. De asemenea, au solicitat obligarea pârâtei la obținerea și depunerea la dosarul cauzei a certificatului de atestare fiscală necesar înstrăinării terenului, a tuturor adeverințelor, avizelor, acordurilor prevăzute de Legea nr. 17/2014 privind exercitarea dreptului de preempțiune și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. În subsidiar, au solicitat obligarea pârâtei să se prezinte la notariat și să încheie cu reclamanții A. și B. contract autentic de vânzare cumpărare pentru cota de 45% din suprafața de teren de 2,96 ha pretinsă, iar în cazul în care în termen de 10 zile de la pronunțarea hotărârii pârâta nu se va conforma, să fie obligată la plata de daune interese moratorii pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligației. Prin sentința civilă nr. 5359 din 15 iulie 2020, Judecătoria Iași a dispus declinarea competenței de soluționarea a cererii în favoarea Tribunalului Iași, formându-se astfel dosarul nr. x/2020 .

Hotărârea pronunțată în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 1374 din 07 iunie 2021 Tribunalul Iași a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta C. și, în consecință a respins, ca fiind autoritate de lucru judecat, cererea formulată de reclamanții A. și B. privind pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru suprafața de 1.575 mp situată în intravilanul Mun. Iași, tarla x, parcela x. A admis excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta C. și în consecință: a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâta C., privind pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru restul suprafețelor de teren; a respins cererile reclamanților privind obligarea pârâtei la obținerea și depunerea la dosarul cauzei a certificatului de atestare fiscală necesar înstrăinării terenului și obligarea pârâtei la obținerea și depunerea tuturor adeverințelor, avizelor și acordurilor prevăzute de Legea nr. 17/2014 privind exercitarea dreptului de preemțiune A respins cererea formulată de reclamanți, în subsidiar, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei să se prezinte la notariat și să încheie cu reclamanții un contract autentic de vânzare cumpărare pentru cota de 45% din suprafața de teren de 2,96 ha, sub sancțiunea plății de daune moratorii. A respins cererea pârâtei privind aplicarea unei amenzi judiciare reclamanților. A luat act că pârâtă solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

Hotărârea pronunțată în apel. Prin decizia civilă nr. 510/2021 din 03 noiembrie 2021, Curtea de Apel Iași, secția civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanții A. si B..

Calea de atac formulată în cauză. Împotriva deciziei civile nr. 510/2021 din 03 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă au declarat recurs reclamanții A. si B.. Prin memoriul de recurs, recurenții au arătat că vor depune motivele de recurs până la primul termen de judecată.

Apărările formulate în cauză. Intimata-pârâtă C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivarea căii de atac în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 14 ianuarie 2022, fiind repartizat aleatoriu Completului nr.

Prin rezoluția din 01 martie 2022, s-a acordat termen la data de 18 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților, pentru soluționarea căii de atac, când, Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția nulității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Analizând recursul în raport de excepția nulității recursului, invocată de intimata C., prin întâmpinare, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Art. 487 alin. (1) din acelați act normativ prevede că "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs". Așadar, motivarea recursului se face prin însăși cererea de recurs sau, în ipoteza în care se depun printr-un memoriu separat, înlăuntrul termenul de exercitare a recursului. Excepțiile prevăzute de textele procedurale precizate vizeză motivele de casare de ordine publică sau situația în care termenul de exercitare a căii de atac curge de la alt moment decât cel al comunicării hotărârii. Conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Prin urmare, obligației procesuale instituite prin textul de lege cuprins în art. 487 alin. (1) C. proc. civ. îi corespunde, corelativ, și o sancțiune, aceea a nulității prevăzută de art. 489 alin. (1) din același act normativ. Totodată, potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ.,:"Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel (…)". Se constată că în cuprinsul declarației de recurs formulate de reclamanții A. si B., depus la 05 ianuarie 2022, se menționează faptul că motivele de nelegalitate vor fi depuse printr-un memoriu separat, până la termenul acordat în cauză. Conform dovezii de înmânare aflate la dosarul Curții de Apel Iași, secția civilă, decizia nr. 510/2021 din 03 noiembrie 2021, a fost comunicată recurenților la data de 07 decembrie 2021. Raportând dispozițiile legale menționate la circumstanțele speței, se reține că termenul de 30 zile, prevăzut de art. 485 alin. (1), calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 07 ianuarie 2022. Cum motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei, instanța constată că, în cauză, este incidentă sancțiunea nulității recursului. Având în vedere considerentele expuse, se constată că recursul nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 510/2021 din data de 03 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în dosarul nr. x/2020.