ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 407/2022

Ședința publică din data de 28 iunie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 12/FCJI din 04.02.2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, În baza art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 598 lit. d) C. proc. pen., s-a admis contestația la executare formulată de persoana condamnată A. privind sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2020, definitivă la 19 octombrie 2021.

S-a recunoscut ordonanța nr. 2021/1026 din 3 mai 2021 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova și Ordinul de liberare din închisoare emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli din 24 septembrie 2021, prin care s-a acordat persoanei condamnate A. o reducere a pedepsei cu 135 zile, cu titlu de liberare anticipată cu referiri la semestrele 24 august 2019 – 23 februarie 2020, 24 februarie 2020-23 august 2020, 24 august 2020-23 februarie 2021, executate din pedeapsa la care a fost condamnat prin sentința nr. 6732/16, N 1803/13 RG, N4654/08 RGNR din 9 noiembrie 2016 a Tribunalului Santa Maria Capua Vetere, modificată prin sentința nr. 2394/2018 a Curții de Apel din Napoli din 22 martie 2018, irevocabilă la 6 septembrie 2018, anterior transferării sale în România, recunoscută prin sentința penală nr. 74/FCJI/12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Iași, pentru continuarea executării pedepsei.

S-a recunoscut certificatul de stare de executare a pedepsei din 17 ianuarie 2022 emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli – Biroul Executări Penale din 17 ianuarie 2022, nr. SIEP 488/2019.

S-a dedus din pedeapsa de 9 ani închisoare, recunoscută prin sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, pe lângă perioada executată dedusă prin sentința penală, și durata liberării anticipate de 135 de zile, precum și perioada executată din pedeapsă, de la data de 15 iulie 2020 până la data transferului persoanei condamnate A. în România, respectiv 25 noiembrie 2021, pedeapsa urmând a fi considerată ca executată integral de condamnatul A. la data de 10 aprilie 2028.

A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 74/2020 din 19 octombrie 2021 emis în baza sentinței penale nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2020, definitivă la 19 octombrie 2021.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că, prin sentința penală nr. 74/FCJI din data de 12.11.2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus recunoașterea sentinței nr. 6732/16, N 1803/13 R.G., N 4654/08 R G N R a Tribunalului din Santa Maria Capua Vetere – I-a secția penală – Colegiul C, pronunțată la data de 09.11.2016, modificată prin sentința numărul 2394/2018 a Curții de Apel din Napoli – a V-a secția penală, cu număr de referință x numărul x/2008, pronunțată la data de 22.03.2018, irevocabilă la data de 06.09.2018, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de "violență sexuală", prev. de art. 609 bis din C. pen. italian, 2 (două) infracțiuni de "tentativă la omor", prev. de art. 56, art. 575 și art. 577 din C. pen. italian, "tentativă la violență sexuală", prev. de art. 56 și art. 609 din C. pen. italian și "sechestru de persoană", prevăzută de art. 605 din C. pen. italian, având corespondent în legea penală română infracțiunile de viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) C. pen., tentativă la omor prevăzută de art. 188 alin. (1) și (2) C. pen., și lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 205 alin. (1) C. pen., precum și continuarea executării pedepsei de 3285 de zile închisoare, aplicată persoanei condamnate, într-un penitenciar din România. În temeiul art. 73 din C. pen. și art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată și republicată, s-a dedus din pedeapsa de 9 ani închisoare perioada privării de libertate deja executată în legătură cu pedeapsa anterior menționată, de la data de 24.08.2019 până la data de 15.07.2020, respectiv o perioadă de 328 de zile închisoare.

La data de 21.12.2021, condamnatul A. a formulat contestație la executare, solicitând, cu referire la pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată de autoritățile italiene și recunoscută prin sentința penală nr. 74/FCJI din 12.11.2021 a Curții de Apel Iași, definitivă prin neapelare, recunoașterea ordonanței nr. 2021/1026 din 3 mai 2021, emisă de Biroul de Supraveghere din Padova și a Ordinului de liberare din închisoare emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli din 24 septembrie 2021, prin care i-au fost acordate 135 de zile de liberare anticipată, precum și a certificatului de stare de executare a pedepsei din 17 ianuarie 2022 emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli – Biroul Executări Penale din 17 ianuarie 2022, nr. SIEP 488/2019, prin care se atestă executarea parțială a pedepsei de 9 ani închisoare în penitenciarul din Padova, în perioada 15.07.2020 – 25.11.2021, și deducerea acestor zile din pedeapsa în a cărei executare se află.

Curtea a reținut că, prin ordonanța nr. 2021/1026 din 3 mai 2021, Biroul de Supraveghere din Padova a dispus acordarea reducerii pedepsei cu 135 de zile, cu titlu de liberare anticipată, cu referire la semestrele 24 august 2019- 23 februarie 2020 – 45 de zile, 24 februarie 2020-23 august 2020 – 45 de zile și 24 august 2020-23 februarie 2021 – 45 de zile, magistratul de supraveghere reținând că cererea de liberare anticipată este admisibilă, A. în timpul detenției, în baza sentinței penale nr. 2394/2018, Registrul General nr. 11292/2017, a dat dovadă de participarea la procesul de reeducare, având o conduită regulamentară pe durata celor trei semestre, și îi vor fi acordate 135 de zile de reducere a pedepsei.

S-a mai reținut că, prin ordinul de liberare din închisoare din 24 septembrie 2021, emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli – Biroul Executări Penale, în baza ordonanței 2021/1026 emisă la 3 mai 2021 de Biroul de Supraveghere din Padova, prin care s-au acordat condamnatului A. un număr de 135 de zile de liberare anticipată, cu referire la cele trei semestre, s-a comunicat Instituției de Detenție Penitenciarul Padova și Biroului de Supraveghere din Padova că data terminării pedepsei, fixată la 23 august 2028, este preconizată pentru data de 10 aprilie 2028, dată la care condamnatul va trebui liberat din închisoare, dacă nu este deținut pentru altă cauză.

Conform certificatului de stare de executare a pedepsei, emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli – Biroul Executări Penale, din 17 ianuarie 2022, rezultă că persoana condamnată A. a început executarea pedepsei de 9 ani închisoare la data de 24 august 2019 și, în baza Ordinului de liberare din închisoare din 24 septembrie 2021, urmare a Ordonanței din 3 mai 2021, emisă de Biroul de Supraveghere din Padova, i s-a acordat un număr de 135 de zile de liberare anticipată pentru cele trei semestre, urmând ca pedeapsa să fie integral executată la data de 10 aprilie 2028.

Curtea a apreciat că, prin actele judiciare, ordonanța nr. 2021/1026 din 3 mai 2021, emisă de Biroul de Supraveghere din Padova și Ordinul de liberare din închisoare, emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli, din 24 septembrie 2021, s-a acordat persoanei condamnate A., aflat în executarea pedepsei de 9 ani închisoare, la care a fost condamnat prin hotărârea penală recunoscută prin sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, un număr de 135 de zile cu titlu de liberare anticipată, privind semestrele 24 august 2019 – 23 februarie 2020, 24 februarie 2020-23 august 2020, 24 august 2020-23 februarie 2021, executate în Italia, reprezentând reducerea pedepsei, și, pentru a produce efecte juridice în sensul menționat, aceste acte juridice trebuie recunoscute, conform art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată, ca și certificatul privind starea executării pedepsei, care a pus în aplicare cele două acte judiciare.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat contestație persoana condamnată A..

Examinând cauza, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată contestația ca fiind fondată, pentru următoarele considerente:

Regimul juridic al contestației la executare este acela al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei condamnări penale.

Așadar, prin contestația la executare nu se poate analiza legalitatea sau temeinicia hotărârii penale, ci doar aspectele de nelegalitate constatate în procedura punerii în executare a hotărârii penale definitive.

Astfel, prin contestația la executare formulată, persoana condamnată A., în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a solicitat recunoașterea ordonanței nr. 2021/1026 din 3 mai 2021, emisă de Biroul de Supraveghere din Padova și a Ordinului de liberare din închisoare emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli din 24 septembrie 2021, prin care i-au fost acordate 135 de zile de liberare anticipată, precum și a certificatului de stare de executare a pedepsei din 17 ianuarie 2022 emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli – Biroul Executări Penale din 17 ianuarie 2022, nr. SIEP 488/2019, prin care se atestă executarea parțială a pedepsei de 9 ani închisoare în penitenciarul din Padova, în perioada 15.07.2020 – 25.11.2021, și deducerea acestor zile din pedeapsa în a cărei executare se află.

Față de solicitarea acestuia, Înalta Curte observă că, prin sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2020, s-a dispus recunoașterea sentinței nr. 6732/16, N 1803/13 R.G., N 4654/08 R G N R a Tribunalului din Santa Maria Capua Vetere – I-a secția Penală – Colegiul C, pronunțată la data de 09.11.2016, modificată prin sentința nr. 2394/2018 a Curții de Apel din Napoli – a V-a secția penală, cu număr de referință x numărul x/2008, pronunțată la data de 22.03.2018, irevocabilă la data de 06.09.2018, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de "violență sexuală", prev. de art. 609 bis din C. pen. italian, 2 (două) infracțiuni de "tentativă la omor", prev. de art. 56, art. 575 și art. 577 din C. pen. italian, "tentativă la violență sexuală", prev. de art. 56 și art. 609 din C. pen. italian și "sechestru de persoană", prev. de art. 605 din C. pen. italian, având corespondent în legea penală română infracțiunile de viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) C. pen., tentativă la omor prevăzută de art. 188 alin. (1) și (2) C. pen., și lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 205 alin. (1) C. pen., precum și continuarea executării pedepsei de 3285 de zile închisoare, aplicată persoanei condamnate, într-un penitenciar din România.

Se constată, totodată, că, prin hotărârea atacată, s-a admis contestația la executare formulată de persoana condamnată A. privind sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași și s-a recunoscut ordonanța nr. 2021/1026 din 3 mai 2021 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova și Ordinul de liberare din închisoare emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli din 24 septembrie 2021, prin care s-a acordat persoanei condamnate A. o reducere a pedepsei cu 135 zile, cu titlu de liberare anticipată cu referiri la semestrele 24 august 2019 – 23 februarie 2020, 24 februarie 2020-23 august 2020, 24 august 2020-23 februarie 2021, executate din pedeapsa la care a fost condamnat de autoritățile italiene.

Prin aceeași hotărâre, s-a recunoscut și certificatul de stare de executare a pedepsei din 17 ianuarie 2022 emis de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli – Biroul Executări Penale din 17 ianuarie 2022, nr. SIEP 488/2019, fiind dedusă din pedeapsa de 9 ani închisoare, pe lângă perioada executată dedusă prin hotărârea de recunoaștere, și durata liberării anticipate de 135 de zile, precum și perioada executată din pedeapsă, de la data de 15 iulie 2020 până la data transferului persoanei condamnate A. în România, respectiv 25 noiembrie 2021.

În cauză au fost solicitate relații suplimentare autorităților judiciare italiene cu privire la acordarea unor zile cu titlu de liberare anticipată, aferente perioadei 24 februarie 2021 - 23 august 2021, executată de contestator în Italia din pedeapsa recunoscută de autoritățile române în executarea căreia se află.

În urma demersurilor efectuate către autoritățile italiene, rezultă că, prin ordonanța nr. 2022/409 din 23 decembrie 2021 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova, s-au acordat persoanei condamnate A. un număr de 45 de zile, cu titlu de eliberare anticipată raportate la perioada 24.02.2021-23.08.2021, urmare a participării acesteia la activități de reeducare și a conduitei conforme pe care a manifestat-o .

Totodată, în cadrul acelorași demersuri, autoritățile italiene au transmis la dosarul cauzei ordonanța nr. 2022/902 din 07 aprilie 2022 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova prin care s-a acordat persoanei condamnate A. o reducere a pedepsei de 60 de zile, apreciindu-se încălcat art. 3 din CEDO cu privire la condițiile de detenție pentru un nr. de 602 zile în cadrul Penitenciarului Padova, rezultând reducerea cu o zi pentru fiecare 10 zile de prejudiciu suferit .

În acest sens, se reține că autoritățile italiene au transmis acte judiciare prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, respectiv cele două ordonanțe menționate anterior precum și reducerea pedepsei cu 135 zile, cu titlu de liberare anticipată cu referiri la semestrele 24 august 2019 – 23 februarie 2020, 24 februarie 2020-23 august 2020, 24 august 2020-23 februarie 2021, acordate prin ordonanța nr. 2021/1026 din 3 mai 2021 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova, recunoscută de către instanța de fond.

Prin urmare, Înalta Curte reține că, din cuprinsul copiilor ordonanțelor emise de Biroul de Supraveghere din Padova reiese câștigarea unui număr total de 180 de zile acordate contestatorului A. cu titlu de eliberare anticipată (135 de zile acordate prin ordonanța nr. 2021/1026 din 3 mai 2021 și 45 de zile acordate prin ordonanța nr. 2022/409 din 23 decembrie 2021) și un nr. de 60 de zile de reducere a pedepsei acordate prin ordonanța nr. 2022/902 din 07 aprilie 2022.

În atare condiții, Înalta Curte apreciind incidente în cauză dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, existând o cauză de micșorarea a pedepsei, constată că, din durata pedepsei 9 ani închisoare recunoscută prin sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, trebuie dedusă și perioada 24.02.2021-23.08.2021 aferentă celor 45 de zile eliberare anticipată pe lângă cele 135 de zile, cu titlu de liberare anticipată aferente semestrelor 24 august 2019 – 23 februarie 2020, 24 februarie 2020-23 august 2020, 24 august 2020-23 februarie 2021, precum și cele 60 de zile de reducere a pedepsei, astfel cum au menționat autoritățile italiene.

Având în vedere considerentele anterior expuse, Înalta Curte va admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 12/FCJI din 04.02.2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va desființa, în parte, sentința penală contestată și, rejudecând:

Va recunoaște ordonanța nr. 2022/409 din 23 decembrie 2021 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova prin care s-a acordat persoanei condamnate A. un număr de 45 de zile, cu titlu de eliberare anticipată raportate la perioada 24.02.2021-23.08.2021.

Va recunoaște ordonanța nr. 2022/902 din 07 aprilie 2022 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova prin care s-a acordat persoanei condamnate A. o reducere a pedepsei de 60 de zile.

Va deduce din pedeapsa de 9 ani închisoare, recunoscută prin sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, 328 de zile executate, 180 de zile eliberare anticipată, 60 de zile reducere de pedeapsă, precum și perioada executată din pedeapsă, de la data de 15 iulie 2020 la zi.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale contestate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 12/FCJI din 04.02.2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Desființează, în parte, sentința penală contestată și, rejudecând:

Recunoaște ordonanța nr. 2022/409 din 23 decembrie 2021 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova prin care s-a acordat persoanei condamnate A. un număr de 45 de zile, cu titlu de eliberare anticipată raportate la perioada 24.02.2021-23.08.2021.

Recunoaște ordonanța nr. 2022/902 din 07 aprilie 2022 emisă de Biroul de Supraveghere din Padova prin care s-a acordat persoanei condamnate A. o reducere a pedepsei de 60 de zile.

Deduce din pedeapsa de 9 ani închisoare, recunoscută prin sentința penală nr. 74/FCJI din 12 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, 328 de zile executate, 180 de zile eliberare anticipată, 60 de zile reducere de pedeapsă, precum și perioada executată din pedeapsă, de la data de 15 iulie 2020 la zi.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale contestate.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestației rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2022.