ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 27 aprilie 2023

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 156/F din data de 15 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2015, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărarea de influență.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 292 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului A. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani. În baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 72 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului A. perioada executată de la data de 26.06.2018 la data de 21.12.2018.

În temeiul art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului B. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani. În baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 97 C. pen. a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 91/F din data de 12.06.2016 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 236/A din data de 28.06.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

În temeiul 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 91/F din data de 12.06.2016 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 236/A din data de 28.06.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 închisoare, sporită cu 8 luni închisoare, respectiv pedeapsa principală de 4 ani și 8 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În art. 45 alin. (5) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului B. durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la data de 01.09.2015 la data de 24.11 2015, inclusiv.

În temeiul art. 291 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul B. echivalentul în RON, la data punerii în executare, a sumei de 150.000 euro.

Au fost menținute măsurile asigurătorii luate prin ordonanțele nr. 95/P/2015 din data de 24 septembrie 2015 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, astfel cum au fost modificate prin încheierile din data de 13 octombrie 2015 și data de 13.06.2016, pronunțate în dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, cu privire la inculpatul B., până la concurența sumei de 150.000 euro.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen.., au fost obligați inculpatul A. la plata sumei de 2000 RON și inculpatul B. la plata sumei de 3000 RON, reprezentand cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 24.09.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - sectia de Combatere a Corupției s-a dispus, trimiterea în judecată a inculpaților:

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) C. pen.

În esență, prin actul de sesizare a instantei, s-a reținut că:

Fapta inculpatei C., care în calitate de procuror șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a determinat, cu încălcarea îndatoririlor de serviciu, soluționarea dosarului nr. x/2012, prin clasare, la data de 09.07.2014, contrar probelor administrate în cauză și numai în interesul numitului A., de către procurorul D., care a acționat fără vinovăție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

Dosarul a fost înregistrat initial pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție –Secția Penală, sub nr. x/2015.

Prin sentința penală nr. 42 din data de 26.01.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2015, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., a fost schimbată încadrarea juridică după cum urmează:

- în ceea ce îl privește pe inculpatul A. din infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de cumpărarea de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

- în privința inculpatului B. din complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 290 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

- în ceea ce o privește inculpata C. din infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) C. pen. în infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărarea de influență. În temeiul art. 67 alin. (2) coroborat cu art. 292 alin. (1) C. pen., s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. În temeiul art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii, potrivit art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. În temeiul art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii, potrivit art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 72 C. pen. și art. 399 alin. (9) C. proc. pen.., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului B. durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, începând cu data de 01 septembrie 2015 până la data de 24 noiembrie 2015, inclusiv.

În temeiul art. 269 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului. În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) și k) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. În temeiul art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii, potrivit art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 72 C. pen. și art. 399 alin. (9) C. proc. pen.., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei C. durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, începând cu data de 01 septembrie 2015 până la data de 24 noiembrie 2015, inclusiv.

În temeiul dispozițiilor art. 291 alin. (2) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul B. echivalentul în RON, la data punerii în executare, a sumei de 150.000 euro.

A fost menținută pentru inculpatul B. măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor imobile prin ordonanța nr. 95/P/2015 din 24 septembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, modificată prin încheierea de ședință din data de 13.10.2015 pronunțată în prezenta cauză, precum și poprirea instituită prin ordonanța nr. 95/P/2015 din 24 septembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, modificată prin încheierea de ședință din data de 13.10.2015 și, ulterior, prin încheierea de ședință din 13.06.2016, pronunțate în prezenta cauză, până la concurența sumei de 150.000 euro.

S-a ridicat măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor imobile proprietatea inculpatei C., prin ordonanța nr. 95/P/2015 din 24 septembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, precum și poprirea instituită asupra sumelor de bani prezente și viitoare, aflate în conturile deschise pe numele inculpatei, prin ordonanța nr. 95/P/2015 din 23 septembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, modificată prin încheierea de ședință din data de 07.10.2015, pronunțată în cauză.

Înalta Curte a reținut că fapta inculpatului B., care a invocat, în mod tacit, influența sa reală asupra "factorilor de decizie din cadrul D.I.I.C.O.T.", "conducerii D.I.I.C.O.T.", persoanelor care aveau "calitatea și abilitatea să pronunțe o soluție" în sensul netrimiterii în judecată a lui A., de a pretinde o sumă de bani de la inculpatul A. și de a primi de la acesta 150.000 euro, pentru a interveni pe lângă aceștia și a-i determina "să închidă" dosarul nr. x/2012 al D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, în schimbul sumei de bani pe care le-o va remite, constituie infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Totodată, instanța a reținut că fapta inculpatului A. de a promite o sumă de bani inculpatului B. care a invocat, în mod tacit, influența sa reală asupra "factorilor de decizie din cadrul D.I.I.C.O.T.", "conducerii D.I.I.C.O.T.", persoanelor care aveau "calitatea și abilitatea să pronunțe o soluție" în sensul netrimiterii în judecată a lui A., și de a remite acestui inculpat suma de 150.000 euro, în vederea determinării procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T., la care s-a referit, "să închidă" dosarul nr. x/2012 al D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, în schimbul sumei de bani pe care le-o va da, constituie infracțiunea de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Prin decizia penală nr. 116 din data de 26 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, pronunțată în dosarul nr. x/2017, au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de apelanta intimată inculpată C., a fost desființată sentința penală apelată numai în privința acesteia, a fost înlăturată dispoziția de schimbare a încadrării juridice și s-a dispus achitarea acesteia pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, întrucât nu existau probe că a săvârșit infracțiunea și pentru participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații A. și B. împotriva sentinței penale nr. 42 din data de 26.01.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

Ulterior, prin încheierea nr. 214 din data de 19.12.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă, în principiu, contestația în anulare formulată de condamnatul B. împotriva deciziei penale nr. 116 din 26.06.2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017 și s-a admis cererea de suspendare a executării sentinței penale nr. 42 din 26.01.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din 26.06.2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare.

Deopotrivă, prin încheierea din data de 21.12.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă, în principiu, contestația în anulare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 116 din 26.06.2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017 și s-a dispus suspendarea executării deciziei penale nr. 116 din 26.06.2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare și punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat A. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 42 din 26.01.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din 26.06.2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017, dacă nu era arestat în altă cauză.

Prin decizia penală nr. 105 din data de 15.04.2019 pronunțată Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2018, cu majoritate, au fost admise contestațiile în anulare formulate de condamnații B. și A. împotriva deciziei penale nr. 116 din 26.06.2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017, a fost desființată decizia penală contestată numai în ceea ce îi privește pe condamnații B. și A. și s-a dispus rejudecarea apelurilor declarate de inculpații B. și A. și de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 42 din 26.01.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2015. Totodată, au fost anulate formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 42 din 26.01.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală sus-menționată, în ceea ce îi privește pe condamnații B. și A. și au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate. Decizia a rămas definitivă în privința soluției dispuse față de inculpata C..

Prin decizia penală nr. 241 din data de 21 octombrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2018, cu majoritate, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de inculpații B. și A. și de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 42 din 26 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2015, desființarea sentinței penale apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ulterior, prin sentința penală nr. 209 din data de 27 februarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2015, a fost admisă excepția de necompetență după calitatea persoanei invocată de inculpatul A. și s-a trimis cauza având ca obiect acuzațiile aduse inculpaților B. și A. prin rechizitoriul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, la Curtea de Apel București, spre competentă soluționare.

S-a reținut, în esență, că niciunul dintre cei doi inculpați în cauza dedusă judecății în primă instanță, în al doilea ciclu procesual, nu are vreo calitate care să atragă competența de judecată în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar, în raport de calitatea de avocat a inculpatului B. și de locul săvârșirii infracțiunilor, respectiv municipiul București, competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I Penală la data de 08.05.2020, sub nr. x/2015*.

Prin încheierea din data de 29.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2015, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus schimbarea încadrarii juridice a din complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 290 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B., în infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Totodată, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus schimbarea încadrarii juridice din infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., în infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Analizând probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești în cel de-al doilea ciclu procesual, Curtea de Apel București a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 22.03.2011, S.C. F. S.A. a formulat plângere penală împotriva numiților A., G., H. și I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 143 din Legea nr. 85/2006, art. 215

1

alin. (1) C. pen. din 1969, art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, modificată și art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, modificată și completată,

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, sub nr. x/2011, dosarul fiind repartizat spre instrumentare procurorului D..

Din cuprinsul actului de sesizare rezultă, în esență, că în perioada 2006 - 2007, mai multe persoane, printre care și funcționari cu atribuții de conducere din cadrul S.C. J. S.A., au acționat concertat pentru înstrăinarea fondurilor și mai mult a profiturilor acestei societăți către alte firme, prejudiciind astfel atât S.C. J. S.A., cât și creditorii acesteia.

Prin rezoluția nr. 116/D/P/2011 din data de 27.02.2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (1) C. proc. pen.. din 1968 și art. 10 lit. a) C. proc. pen.. din 1968, neînceperea urmăririi penale față de A., G., H. și I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevazute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 143 din Legea nr. 85/2006, art. 215

1

alin. (2) C. pen. din 1969, art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, modificată și completată și art. 23 pct. 1 lt. a din Legea nr. 656/2002, modificată și completată.

Prin ordonanța nr. 1867/2012 din data de 28.11.2012 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus, în temeiul art. 275, 278 C. proc. pen.. din 1968, art. 20 din Legea nr. 508/2004, de către procurorul ierarhic superior, infirmarea, din oficiu, parțială, a rezoluției emise în dosarul nr. x/2011 la data de 27.02.2012 și continuarea cercetărilor într-un nou dosar înregistrat la Structura Centrală, față de numiții A., G., H. și I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani, în ceea ce privește contractele încheiate de S.C. J. S.A. cu persoanele juridice K., S.C. K. S.A., S.C. L. S.A., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.A., S.C. O. S.A. și S.C. P. S.A.

Noul dosar fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală sub nr. x/2012, fiind repartizat procurorului Q..

Prin ordonanța nr. 23/II-2/2013 din data de 01.02.2013, procurorul șef din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, în temeiul art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 278 C. proc. pen.. din 1968, art. 42 C. proc. pen.. din 1968, raportat la art. 45 C. proc. pen.. din 1968, a dispus infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale față de numitul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 23 din Legea nr. 656/002 dispusă prin rezoluția din data de 26.03.2009 în dosarul nr. x/2005 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în vederea conexării la dosarul nr. x/2012

S-a reținut că, în cursul anului 2004, numitul A., în calitate de împuternicit al firmei cipriote R., a efectuat mai multe operațiuni bancare frauduloase.

În anul 2013, dosarul a fost repartizat spre soluționare procurorului Q..

Prin ordonanța nr. 385/D/P/2012 din data de 04.02.20214 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală s-a dispus începerea urmăririi penale (in rem) cu privire la infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 și art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

De asemenea, în primăvara anului 2014 s-a dispus efectuarea mai multor comisii rogatorii.

La data de 26.06.2014, prin referatul întocmit, procurorul Q. a solicitat redistribuirea dosarului nr. x/2012 către un alt procuror, pentru o bună desfășurare a urmăririi penale sub aspectul celerității, având în vedere volumul dosarelor repartizate.

Dosarul a fost repartizat procurorului D. la data de 30.06.2014.

Prin ordonanța nr. 335/D/P/2012 din data de 09.07.2014 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., art. 315 C. proc. pen.., alin. (16) alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., s-a dispus clasarea cauzei cu numărul de mai sus, sub aspectul săvârșirii de către A., G., I. și H. a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 și art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., întrucât faptele nu există.

Prin ordonanța nr. 55/II/272015 din data de 14.04.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, procurorul ierarhic superior a dispus, în temeiul art. 20 din Legea nr. 508/2004 și art. 332 raportat la art. 335 alin. (1) și (4) C. proc. pen.., infirmarea ordonanței emise în dosarul nr. x/2012 la data de 09.07.2014, prin care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către A., G., I. și H. a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, spălare de bani, deoarece s-a constatat că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea. S-a reținut că soluția adoptată la data de 09.07.2014 a fost motivată identic cu cea emisă la data de 27.02.2012, procurorul de caz ignorând faptul că au fost solicitate, după infirmarea soluției inițiale, prin comisie rogatorie, acte ce puteau lămurii cauza sub toate aspectele.

În perioada decembrie 2014 - martie 2015 au fost înregistrate la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală răspunsurile la comisiile rogatorii depuse în cauză de către autoritățile judiciare din Cipru și Insulele Virgine, precum și traducerile acestor acte.

Prin încheierea din data de 22.04.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2015, în baza art. 335 alin. (4) C. proc. pen.., s-a constatat legalitatea și temeinicia ordonanței nr. 55/II/272015 din data de 14.04.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză.

După începerea urmăririi penale în rem la data de 04.02.2014, în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, din primăvara anului 2014, inculpații A. și B., care se cunoșteau, au interacționat în mod repetat, în scopul obținerii pentru inculpatul A. a unei soluții favorabile, de netrimitere în judecată în acest dosar.

Inculpatul B. l-a abordat pe inculpatul A. și i-a solicitat acestuia o sumă de bani pentru a rezolva problema juridică pe care acesta din urmă o avea, în virtutea relațiilor sale cu procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, inculpatul B. și martora C., la acea dată procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cunoscându-se din 2010/2011.

Inculpatul A. a remis inculpatului B. suma de 150.000 euro, pentru ca acesta să intervină pe lângă factorii de decizie/procuri din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în scopul obtinerii unei solutii de netrimitere a sa în judecată în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală.

La data de 10.04.2014, între Societatea Civilă de Avocați "S. și Asociații" și societățile inculpatului A., CCCF Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L., respectiv societatea de Construcții și Transporturi București S.A., au fost încheiate contractele de asistență juridică nr. x/10.04.2014 și nr. y/10.04.2014, inculpații A. și B. cunoscându-se înainte de data de 10.04.2014. Prin aceste contracte, societatea de avocatură s-a obligat să acorde servicii juridice permanente, pe o durată de 24 de luni, de la data de 10.04.2014 la data de 10.04.2016, stabilindu-se un tarif forfetar lunar de 4000 euro plus TVA pentru asistența juridică acordată.

Instanța de fond a reținut că situația de fapt anterior expusă rezultă din mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și cu ocazia cercetării judecătorești în al doilea ciclu procesual, respectiv denunțul și declarația date de inculpatul A. în cursul urmăririi penale, denunțul și declarația martorului E. din faza de urmărire penală, declarațiile martorilor T., U., V., W., C. și Q., declarațiile martorilor cu identitate protejată X. și Y., înscrisuri.

În cursul urmăririi penale, în denunțul formulat la data de 19.08.2015 și declarația de suspect de la aceeași dată, inculpatul A. a arătat că, după redeschiderea dosarului existent la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca urmare a plângerii formulate de F. S.A., la aproximativ două săptămâni, o lună, a avut o discuție cu inculpatul B. care l-a vizitat la biroul societății și care i-a precizat că are probleme și că acestea sunt foarte serioase, spunându-i că este foarte aproape de o arestare în acest caz, că după ce B. i-a prezentat situația gravă a dosarului și perspectiva privării sale de libertate, l-a întrebat ce se poate face în situația respectivă, inculpatul B. spunându-i că nu știe, dar se va interesa și va reveni în scurt timp; că după aproximativ două săptămâni B. i-a spus, că ar putea exista o soluție sugerată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, fără a-i preciza numele și calitatea persoanelor despre care vorbea, spunându-i că dosarul s-ar putea închide contra unui comision de 1.500.000 euro, el urmând să ducă acei bani unde trebuie și să rezolve problema, precizând că banii pretinși vor fi destinați exclusiv peroanelor care solicită acei bani și care aveau calitatea și abilitatea să pronunțe o soluție în sensul netrimiterii sale în judecată și să fie lăsat liber, că în cursul a două întâlniri i-a spus lui B. că este imposibil, după criza din 2008- 2009, să facă rost de această sumă de bani; că tot la o întâlnire cu inculpatul B., acesta i-a spus că lumea nu mai are răbdare și că trebuie să dea un răspuns, că și-a dat acceptul remiterii acelei sume de bani în decurs de trei luni, determinant fiind momentul în care B. i-a spus că în situația în care nu va fi de acord să avanseze acea sumă, va fi arestat și urmărirea penală se va extinde și asupra soției sale; că după ce au trecut cele trei luni au reapărut presiunile din partea lui B., care a contactat-o și pe T. - director economic în cadrul S.C. J. S.A., că în cursul verii anului 2014 i-a propus lui B. să-i ofere în compensarea sumei o serie de tablouri sau eventuale utilaje, B. spunându-i că singura modalitate acceptată ar fi plata în numerar sau prin transfer bancar către acesta sau una din firmele sale, precizând că este posibil să-i fi lăsat lui T. un plic cu o sumă de bani, respectiv în jur de 100.000 euro pentru a fi remisă lui B..

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat de către procuror, inculpatul A. a precizat că nu mai are nimic de adăugat față de cele declarate în fața organelor judiciare, în calitate de suspect.

Declarațiile în calitate de suspect și de inculpat au fost date de inculpatul A. în prezența apărătorilor aleși.

Inculpatul B. nu a dorit să dea nicio declarație în faza de urmărire penală.

Martorul E., în denunțul și declarațiile date în cursul urmăririi penale, a menționat că în cursul anului 2014, în urma unui mesaj telefonic de salut transmis de B., C. (procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), la inițiativa acesteia, a luat legătura cu B. căruia i-a cerut să îi explice scopul mesajului transmis, că după câteva întâlniri B. i-a cerut să transmită că este interesat de soluționarea dosarului penal înregistrat pe rolul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care îl privea pe A..

În cursul judecății în fond, atât în primul ciclu procesual, cât și cu ocazia rejudecării, martorul E. a refuzat să dea declarații în calitate de martor.

Prin sentința penală nr. 363 din data de 28.06.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, definitivă prin decizia penală nr. 13 din data de 29 ianuarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2017, în baza art. 273 alin. (1) și (2) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, reținându-se că refuzul acestuia de a da declarație în calitate de martor (în primul ciclu procesual) este unul nejustificat, deoarece nu se afla în nici una din situațiile prevăzute de art. 117 C. proc. pen.. și nici nu era în situația prevăzută de art. 118 C. proc. pen.. În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform art. 92 C. pen.

Martora T., director economic în cadrul S.C. J. S.A., în faza de urmărire penală, în prezența apărătorului, a declarat că știe că B. și A. se cunosc din anul 2014, când a încheiat cu firma de avocatura Pop, Savin și Asociații două contracte de asistență juridică, întrucât departamentul juridic nu mai făcea față la procesele pe care le avea, că atunci când venea la sediul firmei B. discuta personal cu A., că plata lunară pentru fiecare dintre cele două contracte existente era de 4.000 euro, fără TVA, că plățile făcute către Pop, Savin și Asociații au justificare, existând contract, factură, precizând că are cunoștință de faptul că B. i-a solicitat lui A. o sumă cuprinsă între 1,5 și 2 milioane euro, pentru a-i rezolva problemele juridice pe care acesta le avea, atât dosare penale, cât și civile, că B. a insistat în mai multe rânduri, atât la A., cât și la martoră să plătească banii respectivi, că știa că A. i-a promis lui B. că în contul acelei sume să îi dea tablouri, bijuterii sau pietre prețioase, însă nu știe dacă s-a materializat ceva, că la un moment dat A. a trimis-o la biroul lui B. și i-a dat un plic, spunându-i că sunt 150.000 euro, cerându-i să îi dea plicul cu banii lui B..

Cu ocazia cercetării judecătorești, martora T. a precizat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, arătând că a cunoscut de dosarul penal aflat în instrumentare la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, că știa că A. și B. sunt prieteni, că la o dată pe care nu și-o mai amintește A. a chemat-o și i-a înmânat un plic sigilat în care a menționat că este o sumă de bani, pe care trebuia să îl ducă lui B., că nu mai știe suma pe care i-a spus-o A. și nu a văzut banii, că acesta nu i-a spus pentru ce sunt banii și că i-a dus plicul respectiv lui B., însă nu mai ține minte dacă l-a înmânat acestuia personal sau l-a lăsat la secretariat, că știa că B. îi solicita sume de bani lui A., dar nu mai știe cuantumul și din câte își aduce aminte la acest moment, în baza facturilor emise de societatea de avocatură, că B. a insistat să i se plătească anumite sume de bani, că A. i-a oferit lui B., în schimbul sumelor de bani solicitate de acesta, diverse bunuri, respectiv tablouri, utilaje.

Martorul cu identitate protejată Y. a declarat, în faza de urmărire penală, că l-a cunoscut pe A. în anul 2006, precizând că, în legătură cu dosarul penal constituit ca urmare a sesizării S.C. F. S.A., A. a avut întotdeauna o atitudine de siguranță, exprimându-se de față cu mai multe persoane că dosarul va fi rezolvat cu o soluție de neîncepere a urmăririi penale, urmare a unei sume de bani pe care ar fi remis-o sau ar fi urmat să o remită conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, că acel dosar a fost redeschis după ce ulterior fusese adoptată o soluție de netrimitere în judecată, iar cu privire la această situație A. și-a exprimat opinia în fața unor apropiați că și de această dată dosarul va fi închis în același fel ca și prima dată, prin oferirea unor sume de bani persoanelor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În fața Curții de Apel București, martorul cu identitate protejată Y. a precizat că a aflat despre dosarul instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în care era inculpat A., întrucât a participat la mai multe discuții la care a fost și A., din câte își amintește în anii 2013-2015, că A. a spus, referitor la plângerea penală formulată de F., că nu își face probleme cu privire la soluție, dând de înțeles că dosarul se va închide rapid, că după câțiva ani, într-un context similar, a înțeles că dosarul respectiv s-a redeschis și că din nou, exprimându-se cu privire la acest dosar, A. a spus că se va închide la fel și că, gesticulând, a arătat că a plătit când s-a făcut referire la închiderea dosarului respectiv, că nu își amintește dacă A. a făcut referire cum se va efectua plata sau la vreo persoană, arătând că își menține declarația dată în faza de urmărire penală, întrucât cele menționate corespund adevărului.

Martorul cu identitate protejată X., în cursul urmăririi penale, a declarat că știa că pe rolul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a existat un dosar având ca obiect operațiuni suspecte de spălare de bani efectuate de firmele lui A., prin intermediul unor off-shor-uri, dosar pe care A. s-a lăudat că l-ar fi "rezolvat", în sensul pronunțării unei soluții de netrimitere în judecată, oferind o sumă de bani magistraților însărcinați cu soluționarea acestuia, că A. i-a asigurat pe toți cei implicați că nu sunt probleme și că soluția le va fi favorabilă, acest dosar fiind soluționat prin netrimitere în judecată.

În faza de cercetare judecătorească, martora cu identitate protejată X. a precizat, în fața primei instante, că își menține declarația dată în faza de urmărire penală, arătând că a aflat despre dosarul instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, privindu-l pe A. în 2011 sau 2013, când a fost deschis pentru prima dată, că în legătură cu acest dosar au fost mai multe discuții între persoanele din conducerea firmelor deținute de A., care și-au exprimat îngrijorarea întrucât acuzațiile erau foarte grave, că într-o discuție cu A. a exprimat aceste îngrijorări, că A. părea liniștit și a transmis să stea liniștite aceste persoane, întrucât lucrurile sunt aranjate la cel mai înalt nivel, spunând că s-a vorbit cu procurorii și va urma o soluție de neîncepere a urmăririi penale, că nu i-a dat detalii cu privire la modalitatea în care s-au aranjat lucrurile, însă a spus că s-a vorbit și se va închide dosarul.

În opinia Curții de Apel București, conivența infracțională dintre cei doi inculpați, pretinderea de către inculpatul B. și oferirea de către inculpatul A. a unei sume de bani, iar ulterior remiterea de către inculpatul A. și primirea de către inculpatul B. a sumei de 150.000 euro, în vederea soluționării favorabile a dosarului penal aflat în instrumentare la Direcția de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în care inculpatul A. era cercetat pentru fapte grave, rezultă fără dubiu din declarațiile martorei T., care se coroborează cu denunțurile formulate și declarațiile date în cursul urmăririi penale de inculpatul A. și de martorul E..

S-a reținut că sunt relevante, sub aspect probator, în sensul celor arătate, și declarațiile martorilor cu identitate protejată Y. și X. care, prin aspectele învederate - siguranța afișată de către inculpatul A. în legătură cu dispunerea unei soluții de netrimitere în judecată în dosarul în care era cercetat, care s-a exprimat că acest dosar se va închide, prin oferirea unei sume de bani - confirmă declarațiile martorei T. și declarațiile inculpatului A. din cursul urmăririi penale.

De asemenea, s-a reținut că aspectele menționate de inculpatul A., în cursul urmaririi penale și de martora T., în sensul că inculpatul A. s-a preocupat să facă rost de bani pentru a-i remite inculpatului B., rezultă și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de inculpatul A., respectiv certificatul de consignație în vederea licitației din data de 19.08.2014, încheiat între Z. S.R.L și S.C. AA. S.R.L. și inculpatul A., având ca obiect 11 lucrări cu prețul de pornire între 1000 euro și 130.000 euro, lista cu mijloace fixe din 21.0.2014 emisă de CCCF - Drumuri și Poduri Timișoara S.R.L. și lista de inventar din 11.06.2014.

Împrejurarea că inculpații A. și B. se cunoșteau înainte de încheierea celor două contracte de asistență juridică și faptul că suma de bani solicitată și primită de B., respectiv oferită și remisă de inculpatul A. inculpatului B., prin intermediul martorei T., viza rezolvarea favorabilă inculpatului A. a dosarului penal în care acesta era cercetat pentru fapte grave și nu cele două contracte de asistență juridică, rezultă și din declarațiile martorilor U., V. și W. (V. și W. - avocați colaboratori cu societatea de avocați Pop, Savin și Asociații, ce au prestat servicii juridice în baza celor două contracte încheiate la data de 10.04.2014, între societatea de avocatură Pop, Savin și Asociații și firmele inculpatului A.).

Martora U. a declarat că la încheierea contractelor, la un moment dat, a venit și A., care nu a participat la discuții sau semnarea actelor, ci doar a discutat puțin cu B., din cele relatate de B. cunoscând că cei doi au discutat cu privire la o afacere din Africa, că șase luni după încheierea contractelor acestea s-au desfășurat în condiții normale, după care au apărut probleme cu plata onorariului, T. spunând că au dificultăți financiare, că după a treia lună de neplată, la solicitarea sa, s-au suspendat cele două contracte, că după suspendare nu au fost achitate facturile restante, precizând că inculpatul B. nu s-a implicat în recuperarea sumelor, societatea de avocatură înscriindu-se la masa credală pentru sumele respective.

Martorul W. a precizat că la încheierea contractelor, la un moment dat, a venit A. care a purtat discuții, de natură comercială, în principal cu B., cei doi părând că se cunoșteau.

De asemenea, Curtea de Apel București a reținut că, din declarațiile martorilor U., V. și W., rezultă că inculpatul B. nu s-a implicat direct în încheierea contractelor, în derularea celor două contracte, U. fiind cea care supraveghea activitățile desfășurate cu privire la societățile inculpatului A..

Totodată, din declarația martorei C. a rezultat că se cunoștea cu inculpatul B. din anul 2010/2011.

În contextul celor arătate, Curtea de Apel București a reținut că este evident, că suma de bani solicitată în mod repetat de inculpatul B., inculpatului A. și primită de la acesta, a fost pretinsă și oferită pentru soluționarea favorabilă inculpatului A. a dosarului penal nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Structura Centrală.

În drept, Curtea de Apel București a reținut că:

Fapta inculpatului B. de a pretinde, în primăvara anului 2014, o sumă de bani de la inculpatul A. și de a primi de la acesta suma de 150.000 euro, pentru a interveni pe lângă factorii de decizie din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, persoanele care aveau atribuții și abilitatea să pronunțe o soluție în cauza în care era cercetat, prevalându-se de influența sa asupra acestora și pentru a-i determina să adopte o soluție favorabilă inculpatului A. în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în schimbul sumei de bani pe care le-o va remite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului A. de a promite, în primăvara anului 2014, inculpatului B. o sumă de bani și de a-i remite acestuia suma de 150.000 euro, pentru ca acesta să intervină pe lângă factorii de decizie din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, persoanele care aveau atribuții și abilitatea să pronunțe o soluție în cauza în care era cercetat, prevalându-se de influența sa asupra acestora, pentru a-i determina să adopte o soluție favorabilă în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în schimbul sumei de bani pe care le-o va remite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Cu ocazia rejudecării cauzei, inculpații A. și B. nu au recunoscut săvârșirea faptelor deduse judecății, anterior descrise.

Inculpatul A. a precizat că nu își menține declarațiile date până în prezent, că la data când a dat declarația la urmărirea penală era cercetat într-o altă cauză, după trei zile consecutive de audieri, însumând 10-12 ore consecutive în ambele cauze, că soția era însărcinată și diagnosticată cu cancer uterin, spunându-i-se că dacă dă o declarație împotriva lui C. și B. o să-și vadă copilul acasă și că soția sa nu o să fie "agățată" în nici un dosar, că acuzațiile care i se aduc în acest dosar sunt complet nefondate, că la momentul la care se reține de către procuror că i-a dat banii lui B. avea deja soluția de