ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 30/2023

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2023

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2788/08.06.2022 pronunțată de Tribunalul București – secția a VII-a Civilă, a fost admisă cererea creditorului SNGN ROMGAZ S.A.. S-a dispus înscrierea provizorie a creditoarei SNGN ROMGAZ S.A. în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei cu suma de 600.000 RON în categoria creanțelor chirografare potrivit art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014. În temeiul art. 145 alin. (1) din legea 85/2014 raportat la art. 56 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 26/2000, s-a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitorului A., cu sediul în București.

La 16.06.2022, creditorul B. a formulat cerere de suspendare a sentinței civile nr. 2788/08.06.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021, înregistrată pe rolul Curții de Apel sub nr. x/2014/a11 până la soluționarea apelului declarat împotriva acestei hotărâri.

Prin încheierea de ședință din 12 iulie 2022, Curtea de Apel București– secția a V-a Civilă a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a sentinței civile nr. 2788 din 08.06.2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2021 formulată de B. în contradictoriu cu intimatul-creditor S.N.G.N ROMGAZ S.A. și intimata-debitoare A. – prin lichidator judiciar C..

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs B..

Motivele de recurs sunt în esență următoarele:

Prin cererea de recurs, recurentul susține că la data când judecătorul sindic a decis intrarea Asociației în faliment, aceasta avea stocuri de marfă la creditorul D., iar prin acțiunile ostile și ilegale întreprinse de către acesta, Asociația nu poate definitiva două proiecte de anvergură națională a căror valoare de piață este de 888.000 RON. În continuare, arată că vânzarea separată a acestor elemente într-o eventuală procedură a falimentului nu ajută pe nimeni, sumele obținute în acest caz fiind infimă în comparație cu valoarea de piață a colecției din punct de vedere unitar.

Totodată, recurentul susține că întrucât creditorul D. a obținut statutul de Președinte al Comitetului Creditorilor într-o adunare care nu a îndeplinit cerințele Legii nr. 85/2014, contestată de altfel, vor trece foarte ușor toate hotărârile pe care le poate lua în favoarea sa.

De asemenea, potrivit recurentului, nesuspendarea hotărârii atacate face imposibilă continuarea mandatului pe care acesta în calitate de șef de proiecte îl are cu Asociația și implicit nefinalizarea proiectelor care puteau aduce beneficii pentru toți debitorii. Mai mult, acesta arată că potrivit contractului de mandat încheiat cu Asociația, în cazul în care contractul se va desființa, Asociația urmează să-i plătească 24 de salarii nete compensatorii. Or, arată recurentul, în acest mod averea debitoarei prin intrarea în faliment se va diminua și mai mult.

În final, recurentul susține că acțiunile ireversibile ale lichidatorului judiciar luate prin presiunea la care este supus de către un Președinte al Comitetului Creditorilor, contestat și consemnat de către administratorul judiciar în raportul asupra cauzelor ce au condus Asociația în insolvență, pot aduce prejudicierea tuturor părților implicate în procedură dacă nu se iau măsuri la timp de suspendare a unei hotărâri pronunțate în neconcordanță cu dispozițilile legale.

În drept, recursul nu a fost întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Nemulțumirea recurentului privește soluția curții de apel de respingere a cererii de suspendare a sentinței civile nr. 2788/08.06.2022 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2021.

Având în vedere criticile formulate de recurent privind interpretarea greșită a regulilor de procedură privind suspendarea unei hotărâri, se constată că acestea se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Potrivit art. 719 C. proc. civ.: "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea; suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată."

Din prevederile legale enunțate rezultă că suspendarea va putea fi dispusă în cazul constatării îndeplinirii unei condiții esențiale, respectiv: să existe motive temeinice care să justifice suspendarea executării hotărârii.

Totodată, partea interesată trebuie să justifice această măsură de excepție, condiționată de existența unor motive temeinice, fundamentate pe situații excepționale care, în ipoteza producerii lor, ar crea prejudicii ce nu ar putea fi reparate într-un alt mod.

În aceste condiții, Înalta Curte reține că regula este caracterul executoriu al hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic, suspendarea executării fiind o măsură excepțională. Așadar, în virtutea caracterului excepțional al suspendării executării, motivele invocate în cerere trebuie să se circumscrie unor argumente care să justifice luarea unei astfel de măsuri.

Înalta Curte constată că în cauză, Curtea de apel în mod corect a reținut că cererea de suspendare nu este argumentată. Pentru a se dispune măsura suspendării, potrivit textului legal enunțat anterior, recurentul are obligația de a motiva temeinic de ce neluarea unei asemenea măsuri ar atrage pagube ireparabile. Or, argumentele recurentului din cadrul cererii de suspendare și reiterate în cadrul prezentului recurs privesc însăși hotărârea de intrare în faliment a intimatei-debitoare.

Cu privire la argumentele recurentului, prin care susține că acțiunile ireversibile ale lichidatorului judiciar pot aduce prejudicierea tuturor părților implicate în procedură dacă nu se iau măsuri la timp de suspendare a unei hotărâri pronunțate în neconcordanță cu dispozițilile legale, Înalta Curte reține că se concentrează pe eventualul prejudiciu pe care l-ar suferi în situația în care sentința de intrare în faliment va rămâne definitivă. Or, în virtutea caracterului excepțional al suspendării executării hotărârii recurate, este necesar ca motivele invocate prin cererea de suspendare să se circumscrie unor argumente temeinice care să justifice luarea unei astfel de măsuri, exprimarea unor argumente de netemeinicie nefiind suficiente.

Având în vedere cele reținute, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-creditor B. împotriva încheierii din 12 iulie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a V-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-creditor B. împotriva încheierii din 12 iulie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a V-a Civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2023.