ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4115/2022

Ședința publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 31.07.2020 sub nr. x/2020 reclamanta S.N.G.N. Romgaz S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei a solicitat anularea în parte a Ordinului nr. 143/17.07.2020 privind obligația de a oferta gaze naturale pe piețele centralizate a producătorilor de gaze naturale a căror producție anuala realizata în anul anterior depășește 3 mil MWh, în sensul anularii din cuprinsul acestuia a art. 4 alin. (4) respectiv art. 6 ca fiind netemeinice și nelegale.

Prin sentința civilă nr. 587 din 19 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea formulată de reclamanta S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 587 din 19 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal reclamanta S.N.G.N. Romgaz S.A a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac, casarea sentinței recurate și, pe cale de consecință, anularea art. 4 alin. (4) și art. 6 din Ordinul nr. 143/17.07.2020.

A susținut, în esență, că sentința este criticabilă sub aspectul aplicării greșite a normelor de drept material, reiterând susținerile din cererea de chemare în judecată.

Intimata-pârâtă Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului reclamantei față de nerespectarea prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În esență a precizat intimata-pârâtă, în susținerea excepției nulității, că din cuprinsul cererii de recurs reiese în mod indubitabil că acesta reprezintă, în realitate, copia integrală a cererii de chemare în judecată, în cadrul recursului neregăsindu-se critici la adresa hotărârii recurate.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 1 martie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 21 septembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

În temeiul art. 248 C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția nulității recursului, Înalta Curte urmează a o admite și a constata nul recursul declarat de recurenta-reclamantă pentru considerentele expuse în continuare.

Instanța de contencios administrativ a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta S.N.G.N. Romgaz S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei, a solicitat anularea art. 4 alin. (4) și art. 6 din cuprinsul Ordinului nr. 143/17.07.2020 emis de pârâtă.

Prin sentința recurată a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei, aceasta declarând recurs împotriva acestei soluții.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte va avea în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei".

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Totodată, potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din același act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților.

Cu toate acestea, prin cererea de recurs depusă de recurenta-reclamantă SNGN Romgaz S.A. nu au fost formulate critici concrete cu privire la argumentele avute în vedere la pronunțarea soluției a cărei legalitate este supusă controlului instanței de recurs.

Înalta Curte constată că în prezenta cauză recursul formulat de recurenta-reclamantă nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care aceasta își întemeiază cererea, nemulțumirea recurentei legată de soluția pronunțată în cauză neputând fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Argumentele expuse constau practic într-o reiterare a situației de fapt și vizează nemulțumirile recurentei legate de emiterea Ordinului nr. 143/2020, fără a combate în mod efectiv considerentele hotărârii recurate.

Or, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la prezentarea circumstanțelor factuale ale cauzei, ci condiția legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor și raționamentelor pe care se bazează.

Niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. nu a fost afirmată și dezvoltată ca atare pentru ca, în mod real, recursul să poată fi încadrat în acest text de lege.

Înalta Curte reține că sunt date în competenta instanței de control judiciar exclusiv chestiunile care țin de legalitatea soluției instanței de fond, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente.

Conform art. 483 alin. (3) și (4) C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac menită să asaneze eventualele greșeli de judecată anume imputate de către recurent prin prisma motivelor de casare expres și limitativ prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ., per a contrario, aspectele de fapt și critici în legătură cu stabilirea stării de fapt nu pot forma obiectul recursului.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului și va constata nul recursul declarat de recurenta-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Constată nul recursul declarat de recurenta-reclamantă SNGN Romgaz S.A. împotriva sentinței nr. 587 din 19 aprilie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2022.