ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 676/2023

Ședința publică din data de 27 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București în 29 august 2022, sub nr. x/2022, contestatorul Ministerul Finanțelor a chemat în judecată intimata A., solicitând admiterea cererii de suspendare a executării silite demarată de BEJA "B." în dosarul de executare nr. 34/S/2022 până la soluționarea contestației la executare, admiterea contestației la executare și anularea actelor de executare emise de BEJA "B." în același dosar și a executării silite înseși, admiterea cererii de întoarcere a executării silite, restabilirea situației anterioare și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de fotocopierea dosarului de executare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 712 și urm. C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 9168/2022 din 25 noiembrie 2022, Judecătoria Sectorului 5 București – secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Iași.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

A precizat că, din moment ce Judecătoria Iași a încuviințat executarea silită, prin încheierea din 03 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, executarea silită fiind pornită împotriva debitorilor Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Ministerul Finanțelor, contestația la executare revine spre competentă soluționare Judecătoriei Iași.

A mai reținut și aplicabilitatea, prin analogie, a dispozițiilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar, întrucât alegerea de competență, conform art. 116 C. proc. civ., a aparținut executorului judecătoresc, la data formulării cererii de executare silită, Judecătoria Iași este instanța competentă să soluționeze contestația la executare.

De asemenea, a reținut și incidența dezlegărilor date prin considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 20/2021, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit cărora instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a respectivului titlu executoriu.

2.2. Judecătoria Iași – secția civilă, prin sentința civilă nr. 660/2023 din 26 ianuarie 2023, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Iași a reținut că în dosarul de executare silită nr. x/2022 există trei încheieri de încuviințare a executării silite, respectiv: încheierea nr. 589/CS din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2022, prin care, însă, a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite în raport cu Ministerul Finanțelor; încheierea din 15 martie 2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2022, prin care a fost încuviințată executarea silită împotriva tuturor debitorilor, inclusiv împotriva debitorului Ministerul Finanțelor; și încheierea nr. 5575/CS din 03 iunie 2022, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. x/2022, prin care Judecătoria Iași a încuviințat executarea silită și împotriva debitorului Ministerul Finanțelor.

A mai reținut că, în data la care Judecătoria Iași a încuviințat executarea silită în contra debitorului contestator - Ministerul Finanțelor, respectiv 03 iunie 2022, o astfel de încuviințare exista deja din partea Judecătoriei Sector 5 București în raport cu acest debitor.

În considerentele sentinței de declinare a competenței, Judecătoria Iași a amintit inclusiv de conflictul negativ de competență ivit în dosarul nr. x/2022, având ca obiect cererea de suspendare provizorie a executării silite, promovată de același contestator, în urma căruia a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, ca primă instanță care a încuviințat executarea silită împotriva debitorului Ministerul Finanțelor.

Drept urmare, în acord cu cele reținute anterior și cu incidența Deciziei nr. 20/2021, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a considerat că Judecătoriei Sectorului 5 București îi revine competența de soluționare a prezentei cauze.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Instanța supremă este sesizată cu un conflict negativ de competență care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Sectorului 5 București și Judecătoria Iași.

Obiectul demersului judiciar îl reprezintă contestația la executare formulată de contestatorul Ministerul Finanțelor împotriva executării silite demarate de BEJA "B." în dosarul execuțional nr. x/2022, prin care a solicitat: suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare; anularea actelor de executare emise în dosarul execuțional nr. x/2022 și a executării silite înseși; întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare; obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Sectorului 5 București și Judecătoria Iași și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, conflictul negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale instanțelor în conflict cu privire la dispozițiile în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a judeca pricina.

Înalta Curte constată că, prin încheierea nr. 589/CS din 08 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Iași, secția civilă a admis în parte cererea formulată, în sensul că a încuviințat executarea silită a debitorilor Curtea de Apel Iași, Ministerul Justitiei și Tribunalul Iași, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 143 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2008 și de sentința civilă nr. 4097 din 10 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. x/2014, până la realizarea dreptului creditoarei A., fiind respinsă cererea de încuviințare a executării silite împotriva debitorului Ministerul Finanțelor, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 15 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă a încuviințat executarea silită a debitorilor Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Tribunalul Iași la cererea BEJA "B.", în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 143 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2008 și de sentința civilă nr. 4097 din 10 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. x/2014, inclusiv sub aspectul obligației debitorului Ministerul Finanțelor de a aloca fondurile necesare plății sumelor acordate creditoarei.

Prin încheierea nr. 5575/CS din 03 iunie 2022, Judecătoria Iași, secția civilă a încuviințat executarea silită a debitorului Ministerul Finanțelor, la cererea BEJA "B.", în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 143 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2008, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului creditorului A., rezultat din titlul executoriu, respectiv obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate creditoarei, conform sentinței civile nr. 143 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2008.

În condițiile în care, în cauză, Judecătoria Sectorului 5 București a pronunțat încheierea din 09 ianuarie 2023, în dosarul nr. x/2023, prin care a respins cererea de suspendare provizorie a executării silite în dosarul execuțional nr. x/2022 al BEJA "B.", formulată de același contestator, în contradictoriu cu aceeași intimată, în speță, sunt aplicabile dezlegările obligatorii date prin decizia nr. 27 din 06 decembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

Astfel, având în vedere că cererea de suspendare provizorie a executării silite are caracter dublu incidental, atât față de cererea de suspendare a executării până la soluționarea contestației la executare, cât și față de contestația la executare (par. 63), cererea de suspendare provizorie a executării silite se judecă de instanța competentă să soluționeze cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, potrivit dispozițiilor art. 123 alin. (1) din C. proc. civ. (par. 66).

Totodată, în contextul pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, prin care a fost stabilită instanța competentă material să soluționeze contestația la executare, respectarea dezlegării date prin această decizie impune instanței învestite cu o cerere de suspendare provizorie a executării silite obligația de a-și verifica competența pentru a se asigura respectarea principiului unicității instanței de executare (par. 74).

Prin urmare, din moment ce în aceeași cauză, Judecătoria Sectorului 5 București, a cărei competență a fost stabilită de către Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, prin decizia nr. 2387 din 06 decembrie 2022, pe calea regulatorului de competență, s-a pronunțat anterior pe o cerere cu caracter incidental formulată de același contestator în contradictoriu cu aceeași intimată, în respectarea principiului unicității instanței de executare, statuat în raport cu dezlegările obligatorii ale deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 27 din 06 decembrie 2021 și nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii, revine Judecătoriei Sectorului 5 București competența de a soluționa inclusiv cererea principală, ce constituie obiectul prezentului dosar.

Suplimentar celor anterior menționate, competența Judecătoriei Sectorului 5 București de soluționare a prezentei cauze este dată, în egală măsură, și de faptul că aceasta este prima instanță care a încuviințat executarea silită împotriva contestatorului Ministerul Finanțelor, prin încheierea din 15 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.: "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

De asemenea, în acord cu prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., revine instanței de executare competența de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite, a contestațiilor la executare, precum și a altor incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Prin raportare la normele legale enunțate, se observă că Judecătoria Sectorului 5 București are calitatea de instanță de executare.

În acest sens este și dezlegarea obligatorie dată prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., potrivit căreia instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlu executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, încă din momentul încuviințării executării silite este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) C. proc. civ.

Or, în speță, contestația la executare care face obiectul dezînvestirilor reciproce este formulată numai de debitorul Ministerul Finanțelor.

Pentru toate aceste considerente, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 aprilie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.