ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 66/2023

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2023

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

La 28 martie 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă cererea formulată de petentul A. privind strămutarea pricinii ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Suceava.

Pentru soluționarea cererii de strămutare s-a stabilit în sarcina petentului obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 9 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La 28 aprilie 2022 petentul A. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

Prin încheierea din camera de consiliu din 07 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A..

Prin încheierea de ședință din 29 septembrie 2022 din dosarul nr. x/2022.1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii din 7 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Împotriva acestei încheierii de ședință din 29 septembrie 2022 a promovat cerere de revizuire revizuentul A., arătând, în esență, că nu are niciun fel de venituri și, prin urmare, nu are cu ce plăti taxa judiciară de timbru aferentă soluționării cauzei.

Deliberând cu prioritate asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă ..", în continuare fiind enumerate, de la pct. 1 la pct. 11 motivele pentru care poate fi exercitată această cale de atac.

Ca aspect de admisibilitate, este necesar, însă, ca pe lângă motivele expres și limitativ prevăzute de lege, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă cererea de revizuire să fie susceptibilă de exercițiul acestei căi de atac.

Nu fac obiect al cererii de revizuire hotărârile judecătorești pentru care legea interzice în mod expres exercițiul acestei căi extraordinare de atac sau cele pentru care se prevede în mod expres că nu sunt supuse niciunei căi de atac.

În cauza dedusă judecății, prin încheierea supusă revizuirii, respectiv încheierea din 29 septembrie 2022 iulie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii din 7 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A. – revizuentul din prezenta cauză, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Conform art. 15 alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 51/2008: "(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.

(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.

(3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.".

Astfel, cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 reprezintă o cale de atac specială, singura prin care poate fi supusă analizei ori cenzurii instanței modalitatea de soluționare a cererii privind acordarea ajutorului public judiciar reglementat ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

Cu alte cuvinte, în ipoteza respingerii cererii de acordare a ajutorului public judiciar, dând expresie principiului constituțional al legalității căilor de atac și fără a încălca dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, legiuitorul a reglementat posibilitatea părții de a ataca încheierea, prin care s-a dispus o astfel de măsură, doar pe calea reexaminării.

Împrejurarea că legiuitorul a stabilit o cale de atac internă, în fața altui complet al aceleiași instanțe, nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabilă, astfel cum este înțeleasă în termenii art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din acest punct de vedere este esențial ca partea să poată supune contestația sa unui tribunal independent și imparțial, care nu trebuie să funcționeze neapărat la nivelul unei jurisdicții superioare celei care a adoptat soluția, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.

Accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, acest drept putând fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale precitate, reiese că între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

În consecință, aspectele privind modul de soluționare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar nu pot forma obiect de critică prin intermediul revizuirii, neexistând un drept de opțiune al părții în această privință.

Pe de altă parte, din cuprinsul cererii de revizuire nu pot fi identificate motive care să poată fi circumscrise celor de revizuire, prevăzute expres la art. 509 alin. (1) pct. 1-11 C. proc. civ.

În acest context, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A., ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii de ședință din 29 septembrie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.1.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2023.