ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 508/2023

Ședința publică din data de 21 martie 2023

I Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad sub nr. x/26.01.2023, petenta A. a solicitat încuviințarea executării silite, urmare a cererii formulate de creditoarea B. S.R.L. împotriva debitoarei C. S.R.L. și debitoarei avaliste D., în baza titlului executoriu constând în biletul la ordin seria x emis la data de 07.02.2022 pentru suma de 466.261,03 RON, cu scadență la data de 23.12.2022 de C. S.R.L., avalizat de către D. și contract de ipotecă mobiliară nr. x/07.02.2022 intervenit între C. S.R.L. în calitate de debitor - constituitor și B. S.R.L. în calitate de creditor ipotecar.

La termenul de judecată din data de 8 februarie 2023, instanța a admis în parte cererea petentului, doar în ceea ce privește încuviințarea executării silite privind titlul executoriu biletul la ordin seria x emis la data de 07.02.2022 pentru suma de 466.261,03 RON, dispunând disjungerea capătului de cerere privind încuviințarea executării silite privind titlul executoriu contractul de ipotecă mobiliară nr. x/07.02.2022, capăt de cerere față de care instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Arad.

2.1 Prin încheierea nr. 1012 din data de 09 februarie 2023, Judecătoria Arad – secția civilă a declinat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București cererea formulată de A., pentru încuviințarea executării silite în dosarul execuțional nr. 5/2023 al A., la cererea creditoarei B. S.R.L., împotriva debitoarei C. S.R.L. și debitoarei avaliste D., privind titlul executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. x/07.02.2022.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Arad – secția civilă a reținut că petenta a solicitat încuviințarea executării silite a contractului de ipotecă mobiliară nr. x/07.02.2022 intervenit între C. S.R.L. în calitate de debitor - constituitor și B. S.R.L. în calitate de creditor-ipotecar.

Potrivit dispozițiilor art. 181

1

alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., încuviințarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat prevăzută la art. 2.445 C. civ. este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul.

Creditorul B. S.R.L. are sediul în mun. București, str. x,2,3, în raza de competență a Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru aceste considerente, în baza art. 132 C. proc. civ. și art. 181

1

din Legea nr. 71/2011, instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Arad și în consecință a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București cererea formulată de A., pentru încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. x/07.02.2022, conform dispozitivului.

2.2 Prin sentința civilă nr. 1890 din data de 01 martie 2023, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, a constatat intervenit conflict negativ de competență între Judecătoria Sectorului 5 București și Judecătoria Arad și a dispus trimiterea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Astfel, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut că prin cererea de executare silită a titlului executoriu bilet la ordin și a titlului executoriu contract de ipotecă mobiliară, creditoarea a solicitat pornirea executării silite prin toate formele prevăzute de lege, simultan, pentru realizarea dreptului de creanță recunoscut prin titlu, pentru suma refuzată la plată de 448,170,18 RON. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 622, art. 663 și art. 664 alin. (1) C. proc. civ. și pe dispozițiile Legii nr. 58/1934.

Așa cum s-a reținut și de către Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele Deciziei nr. 60/2017 privitor la remediile aflate la dispoziția creditorului ipotecar pentru realizarea creanței sale, legea îi oferă dreptul discreționar de a alege calea unei acțiuni personale (art. 2.432 teza inițială din C. civ.), să urmărească bunul ipotecat în condițiile C. proc. civ. (art. 2.432 teza finală) sau, în cazul ipotecii mobiliare, să execute ipoteca conform procedurii speciale reglementate de C. civ. (art. 2.429 din C. civ. raportat la art. 2.435-2.477 din C. civ.). În acest sens, este relevantă și terminologia folosită expres de C. civ., în art. 2.432, potrivit căreia: "dispozițiile prezentului capitol nu aduc nicio atingere dreptului creditorului de a-și realiza creanța pe calea unei acțiuni personale sau de a solicita luarea oricăror măsuri pentru executarea ipotecii, potrivit C. proc. civ..", precum și în art. 2.445 din C. civ., conform căreia "creditorul ipotecar poate cere instanței încuviințarea executării ipotecii imobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat. La cererea de încuviințare se vor atașa documente care atestă existența creanței ipotecare și a ipotecii imobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii. Instanța va analiza existența creanței ipotecare și a ipotecii imobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii (...)".

În consecință, reținând că alegerea creditorului a fost să pornească executarea silită în condițiile C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București și în temeiul art. 132 coroborat cu art. 651 C. proc. civ. și-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Arad.

Constatând intervenit conflict negativ de competență între Judecătoria Sectorului 5 București și Judecătoria Arad, a dispus trimiterea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că în speță, instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, reținând diferit dispozițiile legale incidente cauzei.

Astfel, Judecătoria Arad – secția civilă a reținut incidența dispozițiilor art. 181

1

alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., în timp ce Judecătoria Sectorului 5 București a reținut incidența art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte mai constată că prin cererea de executare silită, înregistrată la data de 17 ianuarie 2023 sub nr. x la A., formându-se dosarul execuțional nr. 5/2023, creditoarea B. S.R.L. a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 622, art. 663, art. 664 alin. (1) C. proc. civ., precum și în temeiul Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, pornirea executării silite în toate formele prevăzute de lege, simultan, împotriva debitorului C. S.R.L. și debitorului avalist D., în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria x emis la data de 07 februarie 2022 pentru suma de 466.261,03 RON, cu scadența la data de 23 decembrie 2022 de C. S.R.L., avalizat de către D., precum și în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. x/07 februarie 2022 intervenit între C. S.R.L., în calitate de debitor-constituitor și B. S.R.L., în calitate de creditor-ipotecar, perfectat și înregistrat în Registrul Național de Publicitate Mobiliară (fosta A.E.G.R.M.) sub avizul identificator x.

Cererea de executare silită a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad sub nr. x/26.01.2023, petenta A. solicitând încuviințarea executării silite, urmare cererii formulată de creditoarea B. S.R.L. împotriva debitoarei C. S.R.L. și debitoarei avaliste D..

La termenul de judecată din data de 8 februarie 2023, Judecătoria Arad a admis în parte cererea petentului, doar în ceea ce privește încuviințarea executării silite privind titlul executoriu reprezentat de biletul la ordin seria x emis la data de 07.02.2022 pentru suma de 466.261,03 RON, dispunând disjungerea capătului de cerere privind încuviințarea executării silite privind titlul executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. x/07.02.2022, capăt de cerere față de care instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Arad.

Capătul de cerere astfel disjuns a fost înregistrat pe rolul aceleiași instanțe la data de 08 februarie 2023, sub nr. x/2023.

Prin încheierea nr. 1012 din data de 09 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Arad a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, apreciind că în speță sunt incidente dispozițiile speciale ale art. 181

1

alin. (1) din Legea nr. 71/2011, întrucât este vorba despre o executare silită declanșată în condițiile art. 2445 C. civ.

Înalta curte reține că potrivit art. 2432 C. civ. care prevede alte căi de realizare a creanței, indiferent de tipologia sa, mobiliară sau imobiliară, executarea ipotecii poate conviețui din punct de vedere juridic cu alte modalități de realizare a creanței creditorului (de exemplu prin utilizarea unei acțiuni personale ex contractu) sau cu dreptul acestuia de a lua măsurile necesare în vederea asigurării executării ipotecii (de exemplu sechestrul judiciar, sechestrul asigurător și poprirea asigurătorie). Astfel, creditorul este cel care, în funcție de necesitățile sale concrete, va alege una din modalitățile concrete de executare a creanței, fie potrivit procedurii speciale prevăzute de art. 2435-2477 C. civ., fie în condițiile C. proc. civ.

De asemenea, reține că regula, în cazul unui concurs între o normă specială și una generală, este aceea că norma specială se va aplica cu prioritate. Însă, de la această regulă pot exista și excepții, creditorul având uneori posibilitatea ca în realizarea dreptului său rezultat dintr-un titlu executoriu să aleagă între norma specială și dreptul comun.

Aceasta este și situația în speța pendinte. Creditoarea a ales între cele două norme și a optat pentru norma de drept comun, întemeindu-și cererea de executare pe dispozițiile C. proc. civ., indicând drept temei al cererii art. 622, art. 663 și art. 664 alin. (1) C. proc. civ.

Or, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (2) C. proc. civ., care consacră dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării, obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. Limitele cererii sunt determinate de reclamant, el fiind cel care stabilește cadrul procesual al judecății, respectiv persoanele care sunt chemate la judecată, obiectul, adică ceea ce se pretinde prin cerere, și cauza, respectiv temeiul juridic al cererii.

Așa fiind, indicarea în cuprinsul cererii de executare silită a modalităților de executare solicitate de către creditor, ca element de conținut al cererii de executare silită reglementat de dispozițiile art. 664 C. proc. civ., este o expresie a principiului disponibilității care, în limitele legii, guvernează procedura execuțională în sensul că circumscrie limitele urmăririi pentru obligațiile susceptibile de executare silită, prezentând importanță inclusiv sub aspectul verificării competenței instanței sesizate cu soluționarea cererii de încuviințare a executării silite.

Or, câtă vreme creditoarea B. S.R.L. nu a precizat că înțelege să recurgă la modalitatea specială de executare instituită de art. 2445 C. civ., ci dimpotrivă, a precizat expres și general faptul că solicită încuviințarea și pornirea executării silite în toate formele prevăzute de lege, executorul judecătoresc a solicitat executarea silită prin toate modalitățile prevăzute de C. proc. civ.

Ca atare, nu poate fi reținută incidența dispozițiilor art. 181

1

alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., conform cărora "Încuviințarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat prevăzută la art. 2.445 C. civ. este de competenta judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul", ci cea a dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ce constituie dreptul comun în materie de executare silită, care prevăd că "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află biroul executorului judecătoresc învestit de creditor (...)".

Potrivit alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Totodată, Înalta Curte are în vedere faptul că la data sesizării organului de executare, respectiv 17 ianuarie 2023, ambele debitoare figurau cu sediul, respectiv domiciliul în jud. Arad, adresă menționată și în contractul de ipotecă mobiliară nr. x din data de 07 februarie 2022, localitate care se află în circumscripția Judecătoriei Arad, potrivit Hotărârii nr. 337 din 9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, publicate în Monitorul Oficial nr. 188/6 august 1993.

Față de considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Arad este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite mobiliare dedusă judecății, urmând ca, în temeiul art. 135 C. proc. civ., să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 martie 2023.