ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 469/2023

Ședința publică din data de 09 martie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.11.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B. – moștenitoarea defunctului C. și D. – decedat la 03.03.2019, acțiunea fiind modificată la data de 31.03.2021 împotriva moștenitoarei acestuia, E. și pârâții UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, a solicitat instanței:

(1) Să constate rezoluțiunea unilaterală extrajudiciară a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 13 ianuarie 2014 la F. prin Notificarea nr. x din 10 mai 2021.

(2) Să fie obligate pârâtele B. și E. la plata:

- sumei de 120.000 euro, cu titlu de restituire preț ca urmare a constatării nulității absolute parțiale a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.01.2014 la F. și a rezoluționării sale în privința părții rămase valide;

- sumei de 34.679,4 RON, cu titlu de spor de valoare acumulat de imobil până la data evicțiunii, respectiv 9.05.2018, în temeiul răspunderii civile contractuale;

- sumei de 102.847,39 RON, cu titlu de dobândă legală aferentă prețului supus restituirii, de la data evicțiunii (9.05.2018) și până la data de 9.05.2021, precum și în continuare până la data restituirii efective a prețului vânzării;

- sumei de 101.488,34 RON, cu titlu de cheltuielile aferente încheierii și executării Contractului de vânzare-cumpărare și cheltuieli de judecată, în temeiul răspunderii civile contractuale.

(3) Pe cale oblică:

În principal: să fie obligate pârâtele UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, în temeiul răspunderii civile delictuale, la plata în favoarea debitorilor, pârâtele B. și E.:

- sumei de 120.000 euro, cu titlu de prejudiciu material;

- sumei de 34.679,4 RON, cu titlu de prejudiciu material;

- sumei de 102.847,39 RON, cu titlu de dobândă legală aferentă sumei de 120.000 euro de la data anulării Titlului de proprietate (9.05.2018) și până la data de 9.05.2021, precum și în continuare până la data plății efective, cu titlu de prejudiciu material;

- sumei de 101.488,34 RON, cu titlu de prejudiciu material.

În subsidiar: să fie obligate pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Dej și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, la emiterea unui nou Titlu de proprietate în favoarea pârâtelor B. și E. pentru punerea în posesie a unui teren în suprafață de 2433 mp pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 conform sentinței civile nr. 892/17.05.2010 a Judecătoriei Dej și a deciziei civile nr. 621/R din 8.06.2007 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr. x/2010,ori acordarea de despăgubiri pentru aceeași suprafață de teren, ca urmare a anulării Titlului de proprietate nr. x/03.10.2013 emis de Comisia Județeană Cluj și a Procesului-verbal de punere în posesie înregistrat sub nr. x/09.06.2011 la Municipiul Dej în ceea ce privește suprafața de 2433 mp, înscrisă în tarla nr. x, parcela x, curți construcții, suprafață înscrisă în CF x Dej, parcela cu nr. cadastral x prin decizia rămasă definitivă nr. 1030/09.05.2018 pronunțată de Tribunalul Cluj, la data de 09.05.2018 în dosar nr. x/2015.

2.1. Prin sentința civilă nr. 312/2022 din 27 mai 2022, Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând incidența dispozițiilor art. 30, art. 107 alin. (1), precum și art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, instanța a constatat că petitele 1 și 2 din cererea introductivă, prin care reclamantul a solicitat să se constate rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.01.2014 și obligarea pârâtelor B. și E. la restituirea prețului, a sporului de valoare, a dobânzii și a cheltuielilor aferente contractului, sunt petite principale.

Prin petitul 3, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor la plata către pârâtele B. și E. a sumelor solicitate la petitul 2, pe cale oblică.

Chiar dacă petitul 2 este întemeiat pe răspunderea contractuală a pârâtelor, iar petitul 3 este întemeiat pe răspunderea delictuală, nu se poate reține că petitul 3 ar fi un petit principal, întrucât a fost formulat pe cale oblică, ceea ce înseamnă că ar putea fi admis numai în măsura în care s-ar admite petitul 2. Așadar, dat fiind că soluționarea sa depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal, instanța a considerat că petitul 3 reprezintă o cerere accesorie, conform prevederilor art. 30 alin. (4) C. proc. civ.

Drept urmare, aplicând art. 123 alin. (1) C. proc. civ., instanța a apreciat că este competentă să soluționeze cauza instanța competentă să soluționeze capetele principale de cerere și anume petitele 1 și 2, care au fost formulate împotriva pârâtelor B. și E..

Cum pârâtele B. și E. nu au domiciliul în raza Tribunalului Cluj, ci în municipiul București, respectiv județul Constanța, iar pârâta B. domiciliază în municipiul București, fiind și cea care a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței, Tribunalul Cluj a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

2.2. Învestit cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin sentința civilă nr. 1756 din 16 noiembrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 116 C. proc. civ., dat fiind împrejurarea că petitele 1 și 3 din cerere, astfel cum a fost, în termen legal, modificată această acțiune sunt petite principale, având ca obiect pretenții opuse unor pârâți diferiți și având temeiuri de drept diferite (răspunderea civilă contractuală și răspunderea civilă delictuală) și doar petitul 2 poate fi calificat drept petit accesoriu.

Prin urmare, fiind vorba de capete de cerere diferite, a căror cauză este distinctă, instanța a considerat că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente și, de vreme ce reclamantul a ales să învestească cu soluționarea cererii Tribunalul Cluj, iar pârâtele UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată au sediul în Cluj, această instanță este competentă să soluționeze prezenta cauză.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Problema care a generat desesizarea celor două instanțe aflate în conflict o constituie interpretarea diferită a obiectului acțiunii deduse judecății, respectiv calificarea diferită dată de instanțe petitelor acțiunii ca fiind principale sau accesorii, prima instanță, Tribunalul Cluj, reținând, în motivarea soluției de declinare a competenței, împrejurarea că acțiunea are ca obiecte principale de cerere petitele 1 și 2, respectiv rezoluțiunea unui contract de vânzare-cumpărare și obligarea pârâtelor B. și E. la plata sumei de 120.000 euro, cu titlu de restituire preț, a sumei reprezentând spor de valoare acumulat de imobil până la data evicțiunii, în temeiul răspunderii civile contractuale, precum și a dobânzii legale aferentă prețului supus restituirii, de la data evicțiunii, petitutul formulat pe cale oblică prin cererea introductivă, întemeiat pe răspunderea civilă delictuală fiind un petit subsecvent celui privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare.

Cea de a doua instanță, Tribunalul București, secția a III-a civilă a reținut că petitele 1 și 3, respectiv rezoluțiunea contractului și capătul de cerere întemeiat pe răspunderea civilă delictuală sunt petite principale, având ca obiect pretenții opuse unor pârâți diferiți și având temeiuri de drept diferite și doar petitul privitor la restituirea prețului, împreună cu sporul de valoare adus imobilului, a dobânzii legale și a cheltuielilor aferente încheierii contractului poate fi calificat drept petit accesoriu.

Conform art. 30 alin. (2) – 6 C. proc. civ.: (2) Cererile în justiție sunt principale, accesorii, adiționale și incidentale. (3) Cererea principală este cererea introductivă de instanță. Ea poate cuprinde atât capete de cerere principale, cât și capete de cerere accesorii. (4) Cererile accesorii sunt acele cereri a căror soluționare depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal. (5) Constituie cerere adițională acea cerere prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare. (6) Cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare.

Raportat la aceste prevederi legale, Înalta Curte constată că în speță, astfel cum rezultă atât din cererea introductivă, cât și din cererea modificatoare, acțiunea dedusă judecății are o cerere principală, una prin care se solicită constatarea rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.01.2014 la F.. Scopul final al acțiunii, urmărit de reclamant este să obțină rezoluțiunea contractului, cu consecința repunerii părților în situația anterioară, prin recuperarea prețului achitat, a sporului de valoare adus imobilului, a dobânzii legale și a tuturor cheltuielilor aferente încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Ca atare, capătul principal al acțiunii este capătul de cerere întemeiat pe răspunderea civilă contractuală, fără de care reclamantul nu poate atinge scopul final al demersului său judiciar, respectiv obținerea sumelor de bani arătate mai sus.

Pe de altă parte, capătul de cerere formulat pe cale oblică prin acțiunea introductivă, astfel cum a fost precizat prin cererea modificatoare, acela prin care se solicită atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtelor UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, este un capăt de cerere subsecvent, analiza acestuia urmând a avea loc doar în ipoteza admiterii parțiale a capătului de cerere privind restituirea prețului, a sporului de valoare a dobânzii legale și a tuturor cheltuielilor aferente încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Rezultă aceasta din modalitatea în care a reclamantul a înțeles să formuleze acest petit prin cererea modificatoare a acțiunii, respectiv să fie obligate pârâtele UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, în temeiul răspunderii civile delictuale, la plata in favoarea reclamantului a diferenței dintre sumele menționate la petitul (2) și sumele la care vor fi obligate pârâtele B. și E., în ipoteza în care aceste pârâte vor fi obligate la plata unor sume mai mici decât sumele solicitate și indicate la petitul (2).

Conform art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.

Coroborând aceste dispoziții cu cele ale art. 30 alin. (4) C. proc. civ., care definesc cererile accesorii, rezultă că art. 123 C. proc. civ. reglementează un caz de prorogare legală a competenței, în sensul că instanța competentă să soluționeze o cerere principală devine competentă a soluționa și cererile accesorii, adiționale și incidentale formulate în aceeași cauză, chiar dacă în mod obișnuit, acestea nu ar fi intrat în competența sa materială ori teritorială.

Aceste prevederi legale speciale, ce reglementează o prorogare legală de competență în ceea ce privește judecata cererilor accesorii și incidentale, în favoarea instanței învestite cu soluționarea cererii principale, au caracter imperativ și se aplică prin derogare de la normele generale de competență materială sau teritorială exclusivă.

Drept urmare, la stabilirea competenței de soluționare a cauzei trebuie avute în vedere dispozițiile art. 107 C. proc. civ., precum și domiciliile avute de pârâtele principale B. și E..

Cum pârâta B. are domiciliul în București și este și cea care a invocat excepția de necompetență teritorială, solicitând declinarea competenței în favoarea Tribunalului București, în raport cu dispozițiile art. 118 C. proc. civ. raportat la cele ale art. 123 alin. (1) și art. 30 alin. (4) din același cod, având în vedere că domiciliul uneia dintre pârâtele în contradictoriu cu care a fost formulat capătul principal de cerere este în București, Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 09 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.