Decizia nr. 292/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 21 aprilie 2020, pe rolul Tribunalului București, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul B., pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat în București, str. x, înscris în Cartea Funciară nr. x a Municipiului București, compus din terenul în suprafață de 204 mp și construcția C1 având regim de înălțime D+P+2E, în suprafață construită la sol de 127 mp și o suprafață desfășurată de 511,26 mp, având următoarea compunere: la demisol: garaj în suprafață de 77,78 mp, sas în suprafață de 6,02 mp, centrală termică în suprafață de 10,08 mp, spălătorie în suprafață de 6,68 mp, întregul demisol având o suprafață utilă de 100,56 mp și o suprafață totală de 103,43 mp, inclusiv scări în suprafață de 2,87 mp, la parter: hol în suprafață de 11 mp, cameră de zi în suprafață de 45,34 mp, baie în suprafață de 7,88 mp, sufragerie în suprafață de 16,88 mp, bucătărie în suprafață de 15,76 mp, parterul având o suprafață utilă de 97,40 mp și o suprafață totală de 103,72 mp, inclusiv scări în suprafață de 6,32 mp, la etajul 1: dormitor în suprafață de 17,95 mp, hol în suprafață de 15,94 mp, baie în suprafață de 8,08 mp, dormitor în suprafață de 14,18 mp, dormitor în suprafață de 21,39 mp, dressing în suprafață de 4,68 mp, baie în suprafață de 6,28 mp, parterul având o suprafață utilă de 88,50 mp și o suprafață totală de 106,22 mp, inclusiv scări în suprafață de 4,00 mp, terasă în suprafață de 6,10 mp, balcon în suprafață de 7,62 mp, la etajul 2: cameră în suprafață de 13,27 mp, culoar în suprafață de 9,38 mp, birou în suprafață de 11,75 mp, saună în suprafață de 1,77 mp, bibliotecă în suprafață de 22,76 mp, baie în suprafață de 12,70 mp, cu o suprafață utilă de 71,63 mp și o suprafață totală de 87,42 mp, inclusiv terasă în suprafață de 9,82 mp și scări în suprafață de 5,97 mp. A solicitat, de asemenea, ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în București, str. x, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Hotărârea Tribunalului București Prin sentința civilă nr. 88 din 22 ianuarie 2021, Tribunalul București – secția a V-a Civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., ca neîntemeiată.

Hotărârea Curții de Apel București Prin decizia civilă nr. 40 A din data de 17 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost admis apelul declarat de reclamantul A., a fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a fost admisă cererea de chemare în judecată și constatată intervenită între părți vânzarea-cumpărarea cu privire la imobilul situat în București, str. x, înscris în Cartea Funciară nr. x compus din terenul în suprafață de 204 mp, identificat prin numărul cadastral x și construcția C1 având regim de înălțime D+P+2E, în suprafață construită la sol de 127 mp și o suprafață desfășurată de 511,26 mp, identificată prin numărul cadastral x – C1, hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilul menționat. De asemenea, s-a dispus evacuarea pârâtului din imobil și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată pentru cele două stadii procesuale, fond și apel. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 31 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei pronunțate de aceeași instanță, cu privire la numărul poștal al imobilului pentru care s-a constatat intervenită vânzarea – cumpărarea, acesta fiind 71 și nu 1 cum fusese menționat.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 40A din data de 17 ianuarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, îndreptată prin încheierea din camera de consiliu din 31 ianuarie 2022, pârâtul B. a declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate. Acesta a solicitat desființarea deciziei recurate și menținerea sentinței instanței de fond, apreciind că este incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. În acest sens, a arătat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 1669 alin. (1) din C. civ. întrucât a constatat intervenită convenția dintre părți, fără a sesiza că nu sunt îndeplinite cerințele legale în acest sens, respectiv condiția ca una dintre părți să refuze autentificarea actului. În cauză, nu se poate reține un refuz întrucât recurentul – pârât a fost în imposibilitatea de a se deplasa, pe perioada stării de urgență, pe teritoriul României, pentru a putea perfecta contractul. În acest sens, înțelege să invoce dispozițiile Decretului Prezidențial nr. 195 din 16 martie 2020, prin care s-a instituit starea de urgență și ale Decretului Prezidențial nr. 240 din 14 aprilie 2020, prin care s-a prelungit această stare de urgență, dar și celelalte acte normative care au instituit interdicții de circulație. De aceea, apreciază că, în raport de data stabilită de părți pentru încheierea contractului, respectiv 6 aprilie 2020, imposibilitatea de prezentare la notar îmbracă forma unui caz de forță majoră, fiind aplicabile dispozițiile art. 1634 din C. civ.. Astfel, până în mai 2020, a existat o imposibilitate absolută temporară de executare. În opinia recurentului, acest aspect a fost sesizat, în mod corect, de către instanța de fond, fiind înlăturată de către instanța de apel. Recurentul arată că, ulterior datei de 15 mai 2020 și-a manifestat intenția de a renunța la încheierea actului de vânzare-cumpărare, în considerarea dreptului de dezicere stabilit prin art. 7.1. din antecontract, cu obligația de a restitui avansul și daune interese. Prin urmare, nici după data de 15 mai 2020 nu sunt întrunite cerințele legale pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. În concluzie, recurentul – pârât a solicitat instanței de recurs să desființeze decizia nr. 40/2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III -a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie și să mențină sentința nr. 88 din 22 ianuarie 2021 pronunțată de Tribunalul București – secția a V-a Civilă.

Apărările formulate Prin întâmpinarea depusă la dosar, în termen procedural, reclamantul A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a deciziei pronunțate în apel. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul, din perspectiva excepției de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." În cauza pendinte, prin rezoluția din data de 15 septembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit în sarcina recurentului obligația de plată a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 8.924,7 RON, în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013. La termenul din data de 26 ianuarie 2023, cauza a fost amânată pentru lipsă de procedură cu recurentul care, pentru termenul din data de 16 februarie 2023, a fost citat cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru. Cu toate acestea, nu s-a conformat obligației stabilite de instanță și nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, până la termenul fixat pentru soluționarea recursului. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă". În aceste condiții, Înalta Curte, reținând că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancționează cu anularea cererii, dând eficiență dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, va anula recursul, ca netimbrat.