ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 20/2023

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2023

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lipova, la data de 31 octombrie 2022, sub nr. x/2022, petentul B.E.J. A. a solicitat, la cererea creditoarei Intrum Debt Finance A.G., încuviințarea executării silite a debitoarei B., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 284 din data de 11 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. x/2020, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv pentru realizarea obligației de plată a sumei de 859,19 RON reprezentând debit principal, daune contractuale, taxa pentru nereturnare echipament T.V., cheltuieli judecată și 5.00 RON reprezentând taxa judiciară achitată pentru legalizarea sentinței civile, cu cheltuieli de executare, în dosarul de executare silită nr. x/2022.

În drept, petentul a invocat prevederile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

2.1. Prin încheierea nr. 1216 din data de 11 noiembrie 2022, Judecătoria Lipova a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu de către instanță, și a declinat în favoarea Judecătoriei Alba Iulia competența de soluționare a cauzei.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Lipova, în esență, a reținut că, din verificările întreprinse în D.E.P.A.B.D., a reieșit că debitoarea figurează ca având reședința în Municipiul Alba Iulia, str. x B, județul Alba, începând cu data de 30 septembrie 2022 și până la data de 29 septembrie 2023.

A arătat că, potrivit art. 87 C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.", precum și că, în doctrina și practica judiciară sub C. civ. de la 1864, s-a arătat constant că "noțiunea de domiciliu trebuie luată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuiește efectiv.".

Totodată, a apreciat că asocierea explicită pe care legiuitorul o face în definiția domiciliului din C. civ. din 2009 cu locuința principală nu semnifică o îndepărtare de concepția domiciliului ca locuință efectivă, dimpotrivă, confirmă "ideea de domiciliu ca situație de fapt, susceptibilă de probare prin orice mijloc de probațiune și lăsată la aprecierea suverană a instanței, nu ideea de domiciliu ca noțiune juridică".

A reținut și că, în aceeași ordine de idei, legiuitorul a prevăzut că domiciliul este reglementat "în vederea exercitării drepturilor și libertăților civile ale persoanei fizice", iar scopul regulii instituite prin art. 651 alin. (1) C. proc. civ. nu ar fi atins dacă domiciliul nu ar fi asociat cu locuința efectivă a debitorului; în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin decizia nr. 3210 din 18 noiembrie 2014, statuând că, în conformitate cu dispozițiile noului C. proc. civ., ceea ce interesează din punct de vedere al stabilirii competenței este locuința faptică a părților, iar nu domiciliul legal.

Prin urmare, a constatat că, în speță, competența teritorială revine instanței de la domiciliul debitoarei (ca situație de fapt), respectiv Judecătoriei Alba Iulia.

2.2. Prin încheierea nr. 4274/CC din data de 25 noiembrie 2022, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Lipova, a constatat invit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu orice altă procedură și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Astfel, Judecătoria Alba Iulia a reținut că, deși debitoarea are reședința în perioada 30 septembrie 2022 – 29 septembrie 2023 în municipiul Alba Iulia, str. x, jud. Alba, acest fapt nu poate echivala cu reținerea competenței de către Judecătoria Alba Iulia, câtă vreme art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. stabilește că instanța competentă este cea de la domiciliul debitorului.

A apreciat și că nu poate fi reținută aplicabilitatea deciziei nr. 3210 din data de 18 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din moment ce, în cazul de față, debitoare are domiciliul activ la adresa din județul Arad, iar faptul că aceasta are ocazional și o reședință pentru o scurtă perioadă de timp în altă parte nu poate determina reținerea competenței instanței de la o anumită reședință; aceasta cu atât mai mult cu cât suntem în procedura executării silite, procedură care impune un domiciliu stabil al debitoarei la care să îi fie comunicate acesteia toate actele de executare silită.

Prin urmare, a constatat că prezenta cerere de încuviințare a executării silite îndreptate împotriva debitoarei B. este de competența exclusivă a instanței în circumscripția căreia debitoarea își are domiciliul, respectiv Judecătoria Lipova.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Lipova și Judecătoria Alba Iulia și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență, fiind generat de interpretarea diferită a celor două instanțe cu privire la noțiunea de domiciliul cuprinsă în prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, făcând aplicarea normei de competență cuprinse în art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Lipova a reținut că instanța competentă este cea de la reședința debitoarei B., în timp ce Judecătoria Alba Iulia a apreciat că prezintă relevanță domiciliul activ al debitoarei.

Obiectul cererii deduse judecății constă în solicitarea creditoarei Intrum Debt Finance A.G., prin B.E.J. A., întemeiată pe dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ., privind încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 284 din data de 11 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. x/2020, împotriva debitoarei B..

Potrivit prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În privința acestui text legal, Înalta Curte constată că acesta nu menționează alternativ fie domiciliul debitorului, fie reședința acestuia, legiuitorul acordând valență legală, din punctul de vedere al competenței instanței de executare, locuinței stabile și opozabile terților, prin înscrierea în evidențele instituțiilor specializate, tocmai pentru a asigura previzibilitatea normei legale și pentru a da posibilitatea părților din raportul de executare silită să-și conformeze comportamentul dispozițiilor sale.

Determinarea instanței competente să soluționeze cererea dedusă judecății trebuie făcută raportat la noțiunea de domiciliu, ca atribut de identificare al persoanei fizice, așa cum este definită de art. 87 C. civ., potrivit căruia "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile este acolo unde aceasta declară că-și are locuința principală."

Dispozițiile art. 89 din același act normativ prevăd că: "(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală. (3) Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt."

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 87 și art. 89 C. civ., reiese că noțiunea de "domiciliu", inserată în dispozițiile art. 651 C. proc. civ. se referă la adresa unde persoana declară că își are locuința principală, locuința în fapt, un atare argument regăsindu-se în mod constant în doctrina și în practica judiciară, potrivit căreia "noțiunea de domiciliu trebuie luată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuiește efectiv."

Or, potrivit înscrisurilor anexate cererii de încuviințare a executării silite, rezultă că data sesizării organului de executare este 24 octombrie 2022, dată la care, astfel cum rezultă din extrasul de interogare a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, reședința debitoarei B. era în municipiul Alba Iulia, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Alba Iulia.

Ținând cont că scopul normelor care guvernează procesul civil, constând în asigurarea cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia, poate fi atins numai prin stabilirea competenței în favoarea instanței în a cărei rază debitoarea își are reședința, proximitatea acesteia față de instanța de executare facilitând debitoarei accesul efectiv la justiție și concurând la o eficientizare a măsurile de executare silită față de bunurile mobile/imobile.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Alba Iulia este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 ianuarie 2023.