ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 149/2023

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea în 16 mai 2016, sub nr. x/2016, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Orașul Călimănești a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la plata prejudiciului în sumă de 558.899 RON produsă U.A.T. Orașul Călimănești, ca urmare a săvârșirii unor fapte ilicite în îndeplinirea funcției de ordonator principal de credite, sumă care să fie actualizată și la care să se calculeze dobânda legală, până când va fi achitată. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei acțiuni.

Prin încheierea din 3 februarie 2017, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului pentru repartizare aleatorie unui complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.

Prin încheierea din 10 aprilie 2017, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței funcționale a completului CMAS 10 din cadrul secției civile a Tribunalului Vâlcea, a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul completului inițial învestit, P7, din cadrul aceleiași secții.

Prin sentința civilă nr. 48 din 22 mai 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Pitești, secția civilă a stabilit competența funcțională de soluționare a cauzei, în favoarea completului inițial învestit.

Prin sentința civilă nr. 78 din 27 ianuarie 2020, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului; a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Orașul Călimănești, prin primar, în contradictoriu cu pârâtul A.; a obligat reclamanta la plata sumei de 5.250 RON, cheltuieli de judecată către pârât.

Prin decizia civilă nr. 2195 din 13 mai 2021, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a admis apelul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Orașul Călimănești, prin primar, împotriva sentinței civile nr. 78 din 27 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul că a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 558.899 RON, la care se adaugă dobânda legală de la 30 mai 2013 și până la data plății efective; a înlăturat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată către pârât și a menținut, în rest, sentința.

Prin decizia nr. 1120 din 19 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei civile nr. 2195 din 13 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pârâtul A..

Cererea nu a fost motivată, revizuentul făcând mențiunea că va depune motivele de revizuire după ce îi va fi comunicată decizia atacată.

Revizuentul a depus motivele de revizuire în data de 09 noiembrie 2022.

Prin motivele de revizuire depuse, revizuentul a susținut, în esență, că instanța de recurs a procedat la analizarea hotărârii atacate fără a face o corelare amănunțită cu motivele de recurs invocate de acesta, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

A mai susținut că plățile către societatea B. S.R.L. au fost aprobate în data de 14 februarie 2008, prin Hotărârea Consiliului Local al intimatei, raportat la bugetul alocat, fiind avute în vedere toate implicațiile și consecințele pe termen mediu și lung.

A precizat și că neplata la termen a sumelor datorate în baza celor trei contracte nu a avut drept cauză nerespectarea etapelor execuției bugetare, reglementate de Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 1792/2002, ci inexistența resurselor financiare, ca urmare a nevirării la termen a sumelor provenite din alte surse, respectiv suma de 400.000 RON, necesară pentru echilibrarea bugetelor locale, alocată de către Consiliului Județean Vâlcea ulterior datei de 29 iunie 2009, cu toate că aceasta ar fi trebuit să facă parte din bugetul alocat pentru anul 2008.

Menționează că, în aceste condiții, nu se poate reține vinovăția revizuentului, din moment ce o atare situație nu putea fi prevăzută prin acțiuni premergătoare încheierii contractelor.

A precizat și că cea mai concludentă probă în dosar, neavută în vedere de către instanța de recurs, este reprezentată de raportul de expertiză efectuat în fața primei instanțe, prin care s-a statuat că neachitarea la timp a facturilor emise de societatea B. S.R.L. rezultă din lipsa resurselor de finanțare de la momentul scadenței acestora, aspect care nu putea fi previzionat la momentul contractării.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare de către intimată.

În data de 24 ianuarie 2023, revizuentul a depus concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecința schimbării în tot a deciziei atacate, acestea nefiind semnate de către revizuent.

Revizuentul a susținut, în esență, că cererea este admisibilă, în raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 156/2019, potrivit căreia pot face obiectul revizuirii și hotărârile pronunțate în recurs, care evocă fondul.

Acesta a menționat că, deși prin decizia atacată nu s-a dat o altă dezlegare cauzei, totuși, prin aceasta, instanța de recurs a procedat la examinarea raportului juridic dedus judecății, prin prisma probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile.

În susținerea motivului de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a menționat că instanța de recurs nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra motivelor de recurs invocate, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Revizuentul a menționat și că probele administrate în dosar infirmă statuarea instanței conform căreia, în cauză, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a acestuia.

Concluzionează prin aceea că, în speță, lipsesc fapta ilicită și vinovăția sa, ca elemente ale răspunderii civile delictuale.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Din perspectiva dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., care prevăd că: "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură (…) care fac inutilă, în tot sau în parte (…) cercetarea în fond a cauzei", Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate excepția nulității căii de atac pentru nemotivarea cererii de revizuire în termenul legal, invocată din oficiu de către instanță.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.: "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 1 din acest act normativ, de la comunicarea hotărârii.

În cauză, prin cererea formulată în data de 06 iulie 2022, revizuentul A. a declarat calea de atac a revizuirii împotriva deciziei nr. 1120 din 19 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2016, indicând ca temei de drept prevederile art. 509 C. proc. civ. și menționând, în mod expres, că va depune motivarea cererii de revizuire după ce îi va fi comunicată decizia atacată.

Din verificările efectuate în dosar, se constată că, potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosarul de recurs, decizia nr. 1120 din 19 mai 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, atacată pe calea revizuirii, a fost comunicată revizuentului în data de 01 august 2022.

Raportat la datele speței, ultima zi a termenului legal pentru motivarea căii de atac, calculat conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., a fost în data de 01 septembrie 2022.

Motivele cererii de revizuire au fost, însă, depuse peste termenul legal, respectiv în data de 09 noiembrie 2022, conform dovezii de la fila x, așadar cu depășirea termenului de o lună, prevăzut de art. 511 alin. (1) C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 511 alin. (4) C. proc. civ.: "revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității."

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.: "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Ca atare, în cauză este incidentă sancțiunea nulității căii de atac, ca efect al nerespectării termenului procedural stabilit pentru motivarea cererii de revizuire.

Astfel, se cuvine a se menționa că nu este suficient ca revizuirea să fie declarată în termenul prevăzut de lege, ci, se impune, drept condiție de validitate a exercitării acesteia, ca formularea criticilor susceptibile de încadrare în cazurile prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., care să permită instanței de judecată examinarea cererii de revizuire, să aibă loc în interiorul aceluiași termen legal.

Rațiunea aplicării sancțiunii nulității este dată de necesitatea soluționării revizuirii într-un termen cât mai scurt, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 513 C. proc. civ., fapt care presupune și îndeplinirea cu celeritate de către revizuent a obligațiilor legale ce îi revin.

Pentru considerentele expuse, constatând că prezenta revizuire a fost motivată cu depășirea termenului de o lună, prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității căii de atac și va anula cererea de revizuire a deciziei nr. 1120 din 19 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2016, formulată de revizuentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează cererea de revizuire a deciziei nr. 1120 din 19 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2016, formulată de revizuentul A..

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 ianuarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.