ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 443/2023

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 30.03.2020, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea Ministerului Justiție, prin reprezentanții săi legali, să efectueze anumite operațiuni administrative; obligarea Ministerului Justiției, prin reprezentanții săi legali, să efectueze cercetări disciplinare asupra funcționarului public, respectiv a doamnei șef serviciu A., din Serviciul Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului Justiției, în temeiul articolul 15 lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002, actualizată privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că: "Constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sau, după caz, potrivit legislației muncii următoarele fapte: a) nerespectarea termenelor de soluționare a petițiilor, prevăzute în prezenta ordonanța; b) intervențiile sau stăruințele pentru rezolvarea unor petiții în afara cadrului legal;" pentru aflarea adevărului, și aplicarea sancțiunilor disciplinare; obligarea Ministerului Justiției, prin reprezentanții săi legali, să îi comunice rezultatul cercetării în ceea ce privește efectuarea cercetării disciplinare împotriva doamnei șef serviciu A., din Serviciul comunicare și relații publice din cadrul Ministerului Justiției; obligarea Ministerului Justiție, prin reprezentanții săi legali să răspundă la un set de 11 întrebări menite să informeze societatea dacă pârâta a fost sau nu capabilă să gestioneze sarcina sa de a asigura buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public. Ministerul Justiției, prin reprezentanții săi legali, în loc să ne răspundă la întrebări, a preferat să-i expedieze un răspuns laconic, interpretând în mod cu totul eronat și abuziv, că solicitarea sa cu nr. x/15.01.2020 ar fi fost greșit îndreptată de către Ministerul Justiției și, astfel, nu a răspuns deloc la setul de 11 întrebări pe care le-a adresat în cadrul petiției sale cu nr. x din 15 ianuarie 2020; sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare (în procedură accelerată), cu întrebări referitoare la Mecanismul de Cooperare și verificare (MCV); să se constate întrunirea în cauză a condițiilor răspunderii civile delictuale potrivit art. 1381-1384 C. civ., așa cum au fost recunoscute în doctrina și în practica judiciară și anume fapta ilicita, vinovăția, prejudiciul și legătura de cauzalitate; obligarea pârâtei Ministerul Justiției, prin reprezentanții săi legali, să publice hotărârea într-un ziar de largă circulație și pe pagina de internet a pârâtei, ca reparație nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit; precum și să se dispună ca pârâta să îi plătească daune cominatorii în cuantum de 1000 RON pentru fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea celor două obligații din prezenta cerere.

2.1. Prin sentința civilă nr. 5761/10.11.2020 pronunțată de Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârât și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea.

Instanța a reținut incident în cauză textul art. 10 din Legea nr. 554/2004 și a apreciat că, raportat la rangul autorității pârâte Ministerul Justiției – autoritate publică centrală, precum și raportat la sediul reclamantei, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Oradea.

2.2. Prin sentința civilă nr. 297/CA/2022 - PI din data de 8.12.2022 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a instnaței și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, în favoarea Tribunalului București – secția contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul București – secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Instanța constată că prezentul litigiu, astfel cum a precizat reclamanta în cadrul excepției ridicate în fața curții de apel la data de 29 septembrie 2021, are ca obiect o cerere formulată în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 551/2001, privind necomunicarea unor informații de interes public, raportat la întrebările adresate pârâtului Ministerul Justiției prin cererea nr. x din 15 ianuarie 2020.

Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 21 și art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, potrivit cărora:

Art. 21. (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.

(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Art. 22. -(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.

Astfel cum se poate observa dispozițiile mai sus enunțate fac trimitere și la comunicarea eventualelor sancțiuni dispuse față de persoana vinovată de modul în care a fost soluționată cererea, precum și la posibilitatea acordării daunelor morale și patrimoniale.

În acord cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Oradea, instanța învestită cu soluționarea regulatorului de competență reține că prevederile legale evocate conțin o normă specială de competență teritorială alternativă, care derogă de la regulile de competență reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, atât în ceea ce privește rangul autorității, cât și cu privire la competența teritorială.

Cum reclamanta și-a exercitat dreptul de opțiune, alegând instanța de la sediul pârâtului, Înalta Curte va stabili, în raport cu dispozițiile mai sus enunțate, competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului, secția de contencios administrativ- în a cărui rază teritorială se află sediul autorității publice pârâte.

Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta Prepozitura Ordinul Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 ianuarie 2023.