ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 361/2023

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub numărul x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, anularea Rezoluției din data de 30.01.2020 pronunțate de Inspecția Judiciară în dosarul nr. y.

Prin sentința nr. 1764 din 26 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția de netimbrare.

A fost anulată ca netimbrată cererea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Împotriva sentinței civile nr. 1764 din 26 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea acestuia și desființarea sentinței.

În motivarea recursului a arătat că sentința civilă pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, încălcându-i dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a invocat prevederile art. 6 lit. d) din O.U.G. nr. 51/2008 și art. 8 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 51/2008 și a precizat că este în detenție și nu realizează nici 300 RON lunar.

Totodată, a arătat că nu este căsătorit, nu are copii și nici altă sursă de venit, fiind evident, în opinia sa, că situația sa financiară face obiectul art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008.

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu dispozițiile art. 488 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., și analizând recursul formulat în cauză, constată că, raportat la obiectul acțiunii și soluția dispusă de instanța de fond prin sentința recurată, prin cererea de recurs nu s-au adus critici care să poată fi încadrate în niciunul dintre motivele de casare menționate la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

În speță, recursul formulat de recurentul A. nu conține critici punctuale pe aspectele reținute în considerentele sentinței recurate, ci o prezentare a apărărilor sale privind la situația personală, apărări expuse și analizate pe calea cererii de ajutor public judiciar, respectiv pe calea cererii de reexaminare împotriva soluției de respingere a cererii de ajutor public judiciar, soluția cu privire la acest aspect fiind definitivă, astfel că nu mai poate fi pusă în discuție.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 din C. proc. civ.. De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. coroborat cu art. 488 alin. (1) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1764 din 26 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1764 din 26 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 ianuarie 2023.