ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1992/2023

Ședința publică din data de 6 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 30.05.2022, sub nr. x/2022, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, au solicitat: anularea parțială a Ordinului ministrului justiției nr. 6245/C/2021 din 30.12.2021, respectiv art. 1 și art. 3 din actul administrativ; obligarea pârâtului la recalcularea și plata drepturilor salariale rezultate din aplicarea ordinului începând cu data de 1 august 2016 și nu cu data de 30.12.2021, data emiterii ordinului contestat; înlăturarea plafonării instituite asupra indemnizației lunare de încadrare și a sporurilor urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) și art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind saalrizarea personalului plătit din fonduri publice, acolo unde este cazul; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Hotărârea Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 13/F-CONT din 11 octombrie 2022, Curtea de Apel Pitești a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal.

Motivând această hotărâre, instanța a reținut că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. (1) și (2) din Capitolul VIII, Anexa V la Legea nr. 153/2017, care conferă Curții de Apel București, prin secția de contencios administrativ și fiscal, competența exclusivă de soluționare în privința litigiilor având ca obiect stabilirea salariilor pentru personalul din justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 10.11.2022, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 152/2023 din 30 ianuarie 2023, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În motivarea soluției astfel dispuse, instanța a apreciat că în cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 7 Cap. V din Anexa la Legea nr. 153/2017 (reținute de instanța de declinare), nici cele ale art. 7 Cap. VIII din Anexa VI la Legea nr. 284/2010 (invocate prin întâmpinare de către Ministerul Justiției), ci sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, întrucât reclamanții pensionari nu se încadrează în categoria personalului salarizat căruia să-i fi fost comunicat Ordinul MJ nr. 6245/C/2021, astfel că ei acționează ca terți vătămați prin acest ordin.

Cum actul contestat în cauză a fost emis de o autoritate publică centrală (Ministerul Justiției), iar instanța de la domiciliul reclamanților este Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în raport de art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

În sensul celor expuse anterior, la pct. I.1 din prezenta decizie, Înalta Curte constată că reclamanții au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin care au solicitat anularea parțială a Ordinului nr. 6245/C/2021 din 30.12.2021 emis de Ministerul Justiției, respectiv a art. 1 și art. 3 din actul administrativ, în sensul înlăturării plafonării instituite asupra indemnizației lunare de încadrare și a celorlalte drepturi, urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016.

Înalta Curte constată că acțiunea formulată în cauză nu prezintă configurația unei contestații promovate potrivit art. 7 din capitolul VIII din Anexa VI la Legea nr. 284/2010 sau potrivit art. 7, sectiunea 1, cap. VIII din Anexa V a Legii nr. 153/2017, întrucât reclamanții nu s-au prevalat de existența unei hotărâri a colegiului de conducere al curții de apel, prin care să le fi fost analizată contestația formulată împotriva modului de stabilire a drepturilor salariale.

De asemenea, este de menționat că reclamanții din cauză nu fac parte din categoria personalului salarizat căruia să-i fi fost comunicat ordinul contestat, aceștia fiind în prezent foști judecători pensionați.

Prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 7 din Capitolul VIII din Anexa VI la Legea nr. 284/2010, "(1) Personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile. (2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri." ori dispozițiile art. 7, sectiunea 1, cap. VIII din Anexa V a Legii nr. 153/2017, conform cărora "(1) Prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituții din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice. (2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București".

Dispozițiile legale anterior menționate sunt de strictă interpretare și aplicare și nu pot fi extinse la alte situații decât cele prevăzute în mod expres de legiuitor, competența exclusivă, materială și teritorială a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal fiind reglementată pentru situații clar determinate, care nu se regăsesc în prezenta cauză.

Înalta Curte amintește că obiectul acțiunii judiciare în contencios administrativ este reglementat de art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit acestui text de lege, persoana vătămată în vreun drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4) din același act normativ poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual reparații pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată, în raport cu obiectul cererii deduse judecății, că, în cauză, sunt incidente dispozițiile de drept comun ale art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.

Prin urmare, întrucât, în speță, se contestă un act administrativ emis de o autoritate publică centrală (Ministerul Justiției) și, ținând cont că, potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său", iar reclamanții au domiciliile în raza de competență a Curții de Apel Pitești, Înalta Curte constată că, în cauza de față, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, în favoarea Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 aprilie 2023.