ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 172/2023

Circumstanțele cauzei Prin decizia civilă nr. 1030 din 1.10.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Cluj, s-a respins recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 437 din 19.02.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj, care a fost menținută în întregime.

Contestația în anulare Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat contestație în anulare, prin care a solicitat anularea acesteia, întrucât dezlegarea dată recursului cuprinde erori materiale de ordin procedural, întrucât instanța de recurs în mod eronat a hotărât că instanța de fond a respins cererea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă și astfel instanța de recurs a pronunțat o soluție eronată.

Decizia Curții de Apel Cluj Prin decizia civilă nr. 1330/2021 din 17 noiembrie 2021, Curtea de Apel Cluj – secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A., împotriva deciziei civile nr. 1030 din 1.10.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Cluj, pe care a menținut-o în întregime.

Recursul Împotriva deciziei civile nr. 1330/2021 din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs contestatorul A..

Apărările formulate în cauză Intimata B.-Secretarul Unității Administrativ Teritoriale Comuna Poieni a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra cererii de recurs În considerarea dispozițiilor prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte analizând condițiile de admisibilitate ale cererii de recurs, va respinge cererea de față, ca inadmisibilă. Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Totodată, se va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată de dispozițiile art. 483 C. proc. civ. Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Înalta Curte constată că hotărârea ce face obiectul recursului, respectiv decizia civilă nr. 1330/2021 din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a fost pronunțată în soluționarea contestației în anulare formulate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1030 din 1.10.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Cluj, prin care a fost respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 437 din 19.02.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj, iar respectiva decizie este definitivă și nu putea fi atacată cu recurs. Prin urmare, recursul declarat de recurentul A. privește o hotărâre cu caracter definitiv, potrivit art. 634 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., republicat, care nu face parte din categoria hotărârilor susceptibile de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Cu alte cuvinte, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților. Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor. Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A..