Stelmach împotriva Poloniei

CUARTA DECIZIE A SECȚIUNEI 22322/03, de către Marcin STELMACH, împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (Catrică Secțiune), care a stat la 25 septembrie 2007 în calitate de Cameră compusă de: Sir Nicolas Bratza Președintele Casadevill Bonello Pavlovschi Garlicki Mijović Šikuta, judecători și dl T.L. Grefierul de Secțiune inițială având în vedere cererea depusă la 7 iulie 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăsc după cum urmează: Reclamantul, dl Marcin Stelmach, este un național polonez născut în 1976 și trăiește în Myszków.

Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. La 31 august 2001, reclamantul a fost arestat în suspect de jaf armat. La 1 septembrie 2001 a fost retras în custodie. La 21 iunie 2002, Curtea Regională de Widnica a declarat reclamantul vinovat de două conturi de jaf armat. L-a condamnat la cinci ani de închisoare. Reclamantul, reprezentat de un avocat de asistență juridică, a apelat împotriva hotărârii, susținând că s-a bazat pe dovezi insuficiente. La 3 aprilie 2003, Curtea de Apel Katowice a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea atacată. Curtea de Apel a considerat că Curtea regională a evaluat cu atenție dovezile și a luat în considerare vinovația reclamantului.

Prin hotărârea din 1 septembrie 2003, instanța și-a permis cererea și a atribuit avocatului E.K. să-l reprezinte în scopul procedurii de cassare. Atât reclamantul, cât și avocatul au primit această decizie la 10 septembrie 2003. Prin scrisoarea din 7 octombrie 2003, avocatul a informat instanța că nu a găsit niciun motiv pentru a depune un recurs de cassare. Prin scrisoarea din 14 octombrie 2003, Curtea de Apel a informat reclamantul cu privire la refuzul acesteia. Această scrisoare a fost transmisă la el la 20 octombrie 2003. Reclamantul s-a plâns la instanță. Prin scrisoarea din 26 noiembrie 2003 Curtea de Apel a reținut secvența evenimentelor legate de acordarea de asistență judiciară. Acesta a informat reclamantul că termenul de depunere a unui recurs de casă a expirat la 7 octombrie 2003, data la care avocatul de asistență juridică a informat instanța că nu a văzut niciun motiv pentru care să depună un astfel de recurs.

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la nedreptatea procedurii, susținând, în special, că instanțele nu au avut imparțialitate și că nu au avut în vedere dovezile în numele său, au ajuns la concluzii neînțelesibile cu privire la faptele și, în consecință, au dat decizii eronate. Reclamantul a susținut că absența sa la ședință în fața instanței de apel a făcut imposibilă pentru el să se apere personal și a respins procedura de apel incorectă. Reclamantul s-a plâns că avocatul de asistență juridică a refuzat să aducă un recurs de casă în numele său. HOTĂRÂREA La 18 iunie 2007, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Marcin STELMACH, remarcă că Guvernul Poloniei sunt dispus să plătească suma de 11.330 PLN în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, care urmează să fie susținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Această sumă, care este de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere.

Declar că aceasta constituie o rezoluție finală a cazului.” La 20 august 2007, Curtea a primit următoarea declarație de la Agentul Guvernului: „Declar că Guvernul Poloniei propun să plătească 11.330 PLN domnului Marcin STELMACH, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, care urmează să fie pedepsite în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de acordul atins între părți și consideră că această chestiune a fost rezolvată (art. 37 § 1 litera (b) din Convenție). În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție și în protocolele sale care necesită continuarea examinării cererii.

Prin urmare, art. 29 § 3 din Convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cauze.

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 22322/03 by Marcin STELMACH against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 25 September 2007 as a Chamber composed of: Sir Nicolas Bratza , President , Mr J. Casadevall , Mr G. Bonello , Mr S. Pavlovschi , Mr L. Garlicki , Ms L. Mijović , Mr J. Šikuta, judges , and Mr T.L. Early , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 7 July 2003, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Marcin Stelmach, is a Polish national who was born in 1976 and lives in Myszków.

The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz of the Ministry of Foreign Affairs. On 31 August 2001 the applicant was arrested on suspicion of armed robbery. On 1 September 2001 he was remanded in custody. On 21 June 2002 the Świdnica Regional Court found the applicant guilty on two counts of armed robbery. It sentenced him to five years’ imprisonment. The applicant, who was represented by a legal-aid lawyer, appealed against the judgment, arguing that it had been based on insufficient evidence. On 3 April 2003 the Katowice Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal and upheld the contested judgment. The Court of Appeal considered that the Regional Court had thoroughly assessed the evidence and had carefully considered the applicant’s guilt.

The applicant requested that legal aid be granted to him. By a decision of 1 September 2003 the court allowed his request and assigned lawyer E.K. to represent him for the purpose of cassation proceedings. Both the applicant and the lawyer received this decision on 10 September 2003. By a letter of 7 October 2003 the lawyer informed the court that she had not found any grounds on which to lodge a cassation appeal. By a letter of 14 October 2003 the court informed the applicant about her refusal. This letter was served on him on 20 October 2003. The applicant complained to the court. By a letter of 26 November 2003 the Katowice Court of Appeal recalled the sequence of events connected with the grant of legal aid.

It informed the applicant that the time-limit for the lodging of a cassation appeal had expired on 7 October 2003, the date on which the legal-aid lawyer had informed the court that she had failed to see any grounds on which to lodge such an appeal. COMPLAINT The applicant complained under Article 6 of the Convention about the unfairness of the proceedings. In particular, he alleged that the courts had lacked impartiality and that they had disregarded the evidence on his behalf, had reached untenable conclusions as to the facts and, as a result, had given erroneous decisions. The applicant alleged that his absence at the hearing before the appellate court had made it impossible for him to defend himself in person and had rendered the appellate proceedings unfair.

The applicant complained that the legal-aid lawyer had refused to bring a cassation appeal on his behalf. THE LAW On 18 June 2007 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I, Marcin STELMACH, note that the Government of Poland are prepared to pay the sum of 11,330 PLN with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.” On 20 August 2007 the Court received the following declaration from the Agent of the Government: “I declare that the Government of Poland offer to pay 11,330 PLN to Mr Marcin STELMACH with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” The Court takes note of the agreement reached between the parties and considers that the matter has been resolved (Article 37 § 1 (b) of the Convention).

Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the examination of the application to be continued. Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. T.L. Early Nicolas Bratza Registrar President