ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5905/2022

Ședința publică din data de 8 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 08.04.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Monitorul Oficial RA, obligarea pârâtei la publicarea în Monitorul Oficial al României a Statutului A., în temeiul art. 5 alin. (1) lit. N) din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, coroborat cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Prin sentința civilă nr. 213 din 11 februarie 2022, Curtea a admis excepția lipsei calității de reprezentant pentru A. în ce privește promovarea acțiunii și a anulat acțiunea precizată, ca fiind formulată de o persoană ce nu are calitatea de reprezentant a reclamantei.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de fond.

După ce a prezentat situația de fapt, demersurile întreprinse la Monitorul Oficial RA pentru publicarea statutului său și cele derulate în fața primei instanțe, a arătat recurenta-reclamantă, referindu-se la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., că, deși intimata a renunțat în mod expres la excepțiile invocate în cuprinsul întâmpinării (lipsa dovezii calității de reprezentant, prescripția și lipsa de interes), instanța a rămas în pronunțare pe una dintre excepțiile invocate, ceea ce echivalează cu o pronunțare asupra unui aspect ce nu s-a mai cerut, străin de natura pricinii. Instanța ar fi trebuit să invoce din oficiu excepția lipsei calității de reprezentant, pentru a pune din nou în discuție.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susținut recurenta că instanța a reținut greșit faptul că din actul constitutiv al Asociației nu rezultă că președintele avea sau are posibilitatea legală de a decide și a promova acțiuni în justiție.

Din interpretarea art. 151 alin. (2) C. proc. civ. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 514/3003 rezultă că dovada calității de reprezentant al unei persoane juridice de drept public sau privat se realizează prin depunerea împuternicirii, document care există la dosar.

Președintele este reprezentantul legal al Asociației și își asumă obligații în numele acesteia. Reprezintă Asociația în relațiile cu terții, inclusiv în acțiunile inițiate de Asociație în instanță, în baza statutului și a mandatului acordat de membrii asociați. Cererea de chemare în judecată semnată de Președintele Asociației, ca organ de conducere al acesteia, angajează prin semnătura sa Asociația în fața instanțelor de judecată, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 209 C. civ.

Faptul că președintele Asociației este împuternicit să întreprindă toate demersurile necesare în vederea reprezentării A. este dovedit și prin Procesul-verbal al Consiliului Director din 17.09.2021, unde se precizează la pct. 9 din ordinea de zi că prin grija doamnei B. au fost transmite către toate Curți de Apel listele cu membrii Asociației, urmând ca aceste liste să fie trimise și către Tribunale.

Interpretarea restrictivă a instanței referitoare la necesitatea acordării unui mandat expres pentru îndeplinirea formalităților legale de înregistrarea Statului modificat nu este corectă, astfel cum reiese din art. 25 alin. (1) lit. b) din Statutul inițial coroborate cu art. 25 alin. (1) lit. b) și c) din Statutul modificat, potrivit cărora președintele Asociației poate reprezenta Asociația în raporturile cu instituțiile de stat, inclusiv cu instanțele de judecată, singura excepție de la această regulă fiind aceea de a fi împuternicit să încheie acte juridice cu privire la patrimoniul asociației, numai în baza deciziei exprese a Adunării Generale a Consiliului Director.

Intimata-pârâtă Monitorul Oficial RA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil și nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor invocate prin recurs, a apărărilor formulate în întâmpinare și în raport cu dispozițiile legale incidente, constată fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că soluția de admitere a excepției lipsei calității de reprezentant a fost dată cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale incidente.

1.1. Preliminar, referitor la susținerile recurentei-reclamante, circumscrise motivului de casare prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că instanța s-ar fi pronunțat asupra unui lucru străin pricinii, excepția lipsei calității de reprezentant, la care intimata-pârâtă Monitorul Oficial RA ar fi renunțat, Înalta Curte constată, analizând practicaua încheierii de ședință din 1 februarie 2022, că instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată, excepție asupra căreia ambele părți au formulat concluzii.

Contrar alegațiilor recurentei, nu reiese că pârâta Monitorul Oficial RA ar fi renunțat expres la susținerea acestei excepții, ci, dimpotrivă, a solicitat a se constata că statutul Asociației nu conține dispoziții specifice promovării unor acțiuni în instanță.

Prin urmare, nu se poate reține că prima instanță s-ar fi pronunțat asupra unui aspect străin sau care ar fi trebuit invocat din oficiu.

1.2. Însă, Înalta Curte apreciază că instanța a interpretat eronat dispozițiile legale ce vizează calitatea Președintelui Asociației de reprezentant al acesteia și, respectiv, de persoană îndreptățită a semna acțiunea.

Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este o excepție de procedură absolută și peremptorie, dată fiind necesitatea de a se realiza o judecată între părți corect reprezentate.

De asemenea, această excepție este de ordine privată, interesul fiind unul particular, și anume ca actele efectuate în numele unei persoane (fizice sau juridice) să nu fie ulterior invalidate. Instituția reprezentării în procesul civil vizează procedeul juridic în care o persoană, numită reprezentant, îndeplinește acte de procedură în numele și pe seama unei părți din proces, efectele actului îndeplinit producându-se direct față de parte.

Potrivit art. 209 C. civ., referitor a capacitatea de exercițiu a persoanei juridice,

"Art. 209. - (1) Persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.

(2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice.

(3) Raporturile dintre persoana juridică și cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut."

După cum reiese din art. 25 alin. (1) din Statutul A., anexat cererii de chemare în judecată, printre atribuțiile Președintelui Asociației se numără și acelea de a asigura conducerea curentă și de a reprezenta asociația în raporturile cu autoritățile publice, cu persoanele fizice și juridice din țară și străinătate.

Aspect necontestat, acțiunea a fost semnată de B., în calitate de Președinte al A..

De altfel, calitatea semnatarului acțiunii de Președinte al asociației reclamante nu a fost pusă sub semnul îndoielii. Din actele depuse la dosar, rezultă că această persoană, în calitate de Președinte al A., a întreprins demersuri și a semnat toate cererile adresate intimatei-pârâte Monitorul Oficial RA având drept scop publicarea în Monitorul Oficial al Statutului Asociației. Răspunsurile la cererile formulate de Asociație au fost adresate de către Regia Autonomă Monitorul Oficial către Asociație, în atenția doamnei B., Președinte.

Cu toate acestea, intimata-pârâtă a contestat dreptul Președintelui A. de a reprezenta Asociația în fața instanței de judecată și de a iniția demersul judiciar, iar instanța de fond a validat argumentele acesteia, reținând, în esență, că Președintelui Asociației i s-a acordat doar dreptul de a înregistra modificările aduse la Statut, nu și dreptul de a iniția un litigiu de publicare a actelor constitutive în Monitorul Oficial.

Înalta Curte constată că, la dosarul de fond, a fost depus Procesul-verbal din 01.11.2019 încheiat cu ocazia Adunării Generale a Asociației Consilierilor Juridice din Sistemul Bancar unde, la pct. 5 al ordinii de zi, s-a consemnat faptul că "Adunarea Generală împuternicește pe președintele nou ales, în persoana doameni B., să efectueze formalitățile de înregistrare a modificărilor și completărilor aduse Statutului și a celor aprobate în prezenta ședință".

Prin Decizia nr. 34/17.09.2020 a Consiliului Director al Asociației s-a hotărât acționarea Monitorului Oficial RA în instanță în scopul obligării la publicarea în Monitorul Oficial, partea I, a Statutului Asociației, prin d-na B., Președinte, împuternicită conform Statutului și conform deciziei de a formula, a semna și a susține acțiunea în justiție.

De asemenea, după cum reiese și din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Director al Asociației din data de 17.09.2021, Președintele Asociației a prezentat demersul efectuat și s-a consemnat faptul că, în cazul în care se va respinge solicitarea, va urma să formuleze și să depună contestație la instanța competentă.

Prima instanță, deși a reținut Procesul-verbal din 01.11.2019 încheiat cu ocazia Adunării Generale a Asociației, a apreciat că împuternicirea acordată Președintelui Asociației privea doar formalitățile de înregistrare a modificăriler și completărilor aduse Statutului.

Or, din succesiunea în timp a actelor prezentate, rezultă, cu evidență, că intenția persoanei juridice A. a fost acela de publicare a Statutului său în Monitorul Oficial, în acest scop acordând mandat Președintelui său să efectueze toate formalitățile/demersurile necesare, iar cererea de chemare în judecată se referă tocmai la obligarea pârâtei Regia Autonomă Monitorul Oficial la publicarea Statutului Asociației, demers care, urmare a refuzului autorității pârâte, a fost continuat și în fața instanței de contencios administrativ.

Prin urmare, în cauză, contrar celor reținute de prima instanță, în raport cu atribuțiile Președintelui Asociației, astfel cum sunt prevăzute în actul constitutiv, și cu înscrisurile evidențiate mai sus, Președintele A., B., putea promova acțiunea în instanță, în continuarea demersurilor efectuate pe lângă Monitorul Oficial RA, în promovarea interesului Asociației de publicare a statutului său.

Astfel, instanța de fond a soluționat în mod greșit excepția lipsei dovezii calității de reprezentant pentru Asociația reclamantă în ceea ce privește promovarea acțiunii.

În plus, la dosarul de recurs a mai fost depus Procesul-verbal nr. x/22.04.2022 încheiat cu ocazia reconvocării Adunării Generale a A., unde la pct. 5, s-a hotărât acordarea mandatului pentru îndeplinirea demersurilor necesare în justiție a acțiunii având ca obiect obligarea Monitorului Oficial la publicarea Statutului A..

Chiar dacă, față de considerentele reținute anterior, nu mai era necesar pentru stabilirea calității de reprezentant, acest act nu poate fi înlăturat ca expresie a intenției Asociației recurente de promovare și de susținere a acțiunii, reprezentând un argument în plus în ceea ce privește mandatul Președintelui Asociației de reprezentare și, implicit, de semnare a acțiunii.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 213 din 11 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 decembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.