ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5687/2022

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a VIII-a, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Parlamentul României - Camera Deputaților, Parlamentul României - Senatul, Secretariatul General al Camerei Deputaților și Secretariatul General al Senatului, anularea Ordinelor de încetare a pensiei pentru limită de vârstă emise pentru fiecare dintre reclamanți și obligarea pârâților la repunerea în plată a indemnizației pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi, pentru fiecare dintre reclamanți.

2.1. Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă si asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 2285/24.06.2021, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând că litigiul este unul de asigurări sociale, dar competența teritorială revine tribunalului de la sediul pârâților, în baza art. 154 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

2.2. Prin sentința nr. 7292 din 27 octombrie 2021, Tribunalul București, secția a VIII-a, conflicte de muncă și asigurări sociale a a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, că ordinele, prin care Parlamentul României - Camera Deputaților a dispus încetarea plății indemnizației pentru limită de vârstă acordată reclamanților, au natura juridică a unor acte administrative cu caracter individual, în sensul prevederilor art. 2 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, fiind emise de o autoritate publică centrală, respectiv Parlamentul României - Camera Deputaților,

Totodată, s-a reținut că indemnizația pentru limită de vârstă în discuție nu este un drept de asigurări sociale, deoarece nu se circumscrie Legii nr. 263/2010. Totodată, în art. 153 din Legea nr. 263/2010, care reglementează competența materială a tribunalelor în ceea ce privește litigiile de asigurări sociale, nu se regăsește soluționarea litigiilor ce privesc drepturile reglementate de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, acestea fiind drepturi pentru care nu se emite o decizie de pensionare.

În concluzie, tribunalul a reținut că în raport cu obiectul cauzei, ținând cont că ordinele atacate sunt ermise de o instituiție publică centrală, apreciind că în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

2.3. Cutea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 793 din 20 aprilie 2022, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a, conflicte de muncă și asigurări sociale, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că obiectul cererii privește un drept acordat foștilor parlamentari ca urmare a împlinirii limitei de vârstă de pensionare stabilite potrivit legii, natura juridică a indemnizației în discuție este cea a unui drept de asigurări sociale, iar verificarea legalității și temeiniciei ordinelor prin care s-a dispus încetarea acesteia intră în sfera de competență a instanței de drept comun cu competență în soluționarea litigiilor având ca obiect asigurări sociale, sens în care, având în vedere art. 152 și art. 153 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a prezentei cauze aparține secției de conflicte muncă și asigurări sociale a Tribunalului București.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Obiectul cererii deduse judecății vizează anularea Ordinelor emise de Parlamentul României, potrivit cărora, începând cu data de 27.02.2021, a încetat plata indemnizației pentru limită de vârstă, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.

Se reține că problema de drept care a generat conflictul negativ de competență este aceea dacă, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care instituie o competență materială în raport cu criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, sau dacă sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Calitatea emitentului ordinelor, prin care a fost revocată plata indemnizației pentru limită de vârstă, nu este de natură a atrage de plano competența instanței de contencios administrativ, întrucât o astfel de competență specială intervine doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de legiuitor.

Totodată, se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la Legea nr. 554/2004.

Instanța de control judiciar constată că litigiul de față este unul de asigurări sociale, întrucât reclamanții au supus controlului instanței de judecată modalitatea în care emitentul ordinelor a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Caracterul de drept de asigurări sociale al indemnizației pentru limită de vârstă rezultă și din dispozițiile art. 3 alin. (5) din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 1/2016 de aprobare a Normelor Metodologice privind acordarea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor republicată care prevăd că: "Deputații și senatorii care au valorificat perioadele de mandat la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, republicată cu modificările și completările ulterioare, nu pot valorifica aceleași perioade de mandat și pentru a solicita indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 republicată".

Așa fiind, perioadele de mandat de parlamentar fie se valorificau la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie pentru stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006.

Faptul că legiuitorul a recunoscut deputaților și senatorilor posibilitatea de a valorifica perioadele de mandate fie la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie la stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 conduce la concluzia că indemnizația pentru limită de vârstă are caracterul unui drept de asigurări sociale.

Raportat la obiectul cauzei, respectiv drepturile de pensie ale reclamanților, și față de lipsa unor reglementări speciale, se reține că în cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, relevante fiind prevederile art. 153 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: 1) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi" coroborate cu cele ale art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., potrivit cărora tribunalul are plenitudine de competență în judecarea pe fond a cererilor în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. în contradictoriu cu pârâții Parlamentul României - Camera Deputaților, Parlamentul României - Senatul, Secretariatul General al Camerei Deputaților și Secretariatul General al Senatului, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 noiembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.