ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5587/2022

Ședința publică din data de 22 noiembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 04.11.2021, sub nr. x/2021, reclamanta UAT Comuna Ciumani, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea deciziei nr. 134/09.09.2021 privind stabilirea tarifului unic pentru transportul și epurarea apelor uzate preluate de la Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare Ciumani, pentru A. S.R.L., jud. Harghita, emise de pârât, anularea adresei nr. x/21.10.2021 emise de pârâta de soluționare a plângerii prealabile formulate de reclamantă împotriva deciziei litigioase și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.

Prin sentința civilă nr. 841 din 4 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins ca neîntemeiată excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată.

S-a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant convențional al reclamantei.

S-a anulat cererea de chemare în judecată reclamanta UAT Comuna Ciumani, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant convențional al reclamantei.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, cu consecința trimiterii cauzei spre o nouă judecată primei instanțe, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.

A susținut recurenta - reclamantă că excepția lipsei calității de reprezentant este o excepție dilatorie, ceea ce înseamnă că instanța este obligată să acorde un termen pentru împlinirea unei atare deficiențe procedurale. Deși a fost emisă o citație cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială în original, a susținut recurenta că aceasta a fost anexată cererii de chemare în judecată, astfel, cum acest aspect rezultă din cuprinsul acțiunii formulate, aflându-se în imposibilitate de a depune un alt exemplar original.

În aceste condiții, chiar dacă se aprecia de către instanța de fond că nu s-au îndeplinit obligațiile stabilite, se impunea, după invocarea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant, punerea în discuție a acesteia în condițiile art. 14 din C. proc. civ.

Admițând excepția lipsei dovezii de reprezentant pentru considerente nepuse în discuția părților și fără a da posibilitatea reclamantei să formuleze apărări și să complinească pretinsele lipsuri ale cererii de chemare în judecată, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală cu încălcarea dispozițiilor art. 13 și art. 82 alin. (1) din C. proc. civ.

A susținut recurenta - reclamantă că motivul pentru care se află atașată și copia împuternicirii avocațiale este acela că acel contract de asistență juridică a fost încheiat la distanta, așadar copia împuternicirii a fost semnată de reprezentantul reclamantei.

Intimata - pârâtă Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A susținut intimata că, potrivit art. 219 C. proc. civ., instanța este ținută să verifice împuternicirea celor care reprezintă partea și, întrucât semnătura are rol de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acesteia, neputând fi imprimată.

S-a arătat că nu se susțin nici afirmațiile recurentei în sensul că împuternicirea avocațială a fost anexată atât original, cât și în copie cererii de chemare în judecată, acel contractul de asistență juridică a fost încheiat la distanță, întrucât la dosarul cauzei se află atașată doar copia împuternicirii avocațiale ilizibilă, din acest motiv instanța acordând un termen termen, obligația de a depune în original împuternicirea avocațială fiind comunicată reclamantei .

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului recurs îl reprezintă modalitatea de soluționare a excepției lipsei dovezii calității de reprezentant convențional al reclamantei.

Curtea de apel a reținut că cererea de chemare în judecată a fost semnată de dna. avocat B., fiind însoțită de o împuternicire avocațială depusă în fotocopie, în care rubrica privind conținutul activităților pentru care a fost împuternicit avocatul este ilizibilă.

Prin citația emisă pentru primul termen de judecată din data de 04.05.2022, comunicată reclamantei la data de 07.02.2022 s-a pus în vedere părții că are obligația de a depune în original dovada calității de reprezentant convențional, sub sancțiunea anulări cererii.

Curtea de apel a constatat că aceste obligații nu au fost îndeplinite astfel cum i s-a pus în vedere, iar cererea de amânare formulată de reclamantă a fost depusă după încheierea dezbaterilor.

Față de aceste aspecte, având în vedere că reclamanta nu a înțeles să facă dovada calității de reprezentant convențional, astfel cum i s-a pus în vedere, devin incidente prevederile art. 82 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția celor menționate la punctele 1-4, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

Instanța de control judiciar constată că dispozițiile art. 82 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora: Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor, sunt lipsite de orice echivoc sub aspectul modalității în care instanțele de judecată trebuie să procedeze atunci când constată lipsa calității de reprezentant.

Prin urmare, coroborarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din C. proc. civ. cu cele 14 din același act normativ, prevăd obligația instanței de judecată de a acorda un termen în ipoteza în care se pune în discuție excepția lipsei calității de reprezentat, dispozițiile procedurale reprezentând normă specială în raport cu cele prevăzute la art. 200 alin. (3) din C. proc. civ., care prevăd posibilitatea comunicării în scris reclamantului a lipsurilor cererii de chemare în judecată în vederea complinirii acestora sub sancțiunea nulității.

Prin urmare, se apreciază că, în cauza de față, hotărârea pronunțată de instanța de fond nu respectă exigențele procedurale impuse de textele de lege anterior menționate, fiind lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., astfel încât, în vederea respectării principiilor ce guvernează desfășurarea procesului civil, cu referire directă la principiul contradictorialității și ținând cont de necesitatea aplicării efective, iar nu doar formale, a dreptului părților la dublul grad de jurisdicție, se impune casarea integrală a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării, instanța urmează a analiza susținerile reclamantei formulate în cuprinsul cererii de recurs privind atașarea la dosar a exemplarului original de pe împuternicirea avocațială, cele privind modalitatea de încheiere a contractului de asistență juridică, precum și apărările intimatului formulate în fața instanței de recurs. Cererea recurentei reclamante privind acordarea cheltuielilor de judecată va fi avută în vedere, de asemenea, la soluționarea cauzei în rejudecare.

Pentru aceste considerente, constatând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Ciumani împotriva sentinței civile nr. 841 din 4 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 noiembrie 2022.