ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4810/2022

Ședința publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.10.2019 pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 196/28.03.2019 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul reclamantului, în principal la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași - Circumscripția Bacău, iar în subsidiar, în această ordine, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București sau la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Prin sentința civilă nr. 7/2020 din 20 februarie 2020, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii;

A anulat hotărârea nr. 196/28.03.2019 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

A obligat pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul reclamantului A. la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași.

Împotriva sentinței civile nr. 7/2020 din 20 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului critică, în esență, faptul că instanța de fond a reținut că nu ar fi respectat criteriile de vechime în funcție îndeplinite de către intimatul-reclamant la unitatea de parchet, aspect cu privire la care consideră că instanța de fond a interpretat greșit prevederile legale incidente, respectiv Regulamentul comun aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 47/2014 și HCSM nr. 176/2014.

De asemenea, consideră că instanța de fond nu a analizat coroborat toate criteriile aplicabile solicitanților din sesiunea martie 2019 și nu a ținut cont de faptul că dreptul de apreciere al secției a fost exercitat în limitele competențelor prevăzute de lege și cu respectarea principiului proporționalității între măsurile individuale dispuse de autoritățile publice și interesul public.

Deși a fost legal citat, intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.

La data de 10 mai 2022, intimatul - reclamant A. a formulat, în temeiul art. 406 C. proc. civ., o cerere de renunțare la judecată.

II. Cu privire la cererea de renunțare la judecată

2.1. Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Având în vedere dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, dar și pe cele ale art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, precum și dispozițiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora, atunci când renunțarea se face în căile extraordinare de atac, instanța va dispune și anularea în tot sau în parte a hotărârii, Înalta Curte va lua act de cererea intimatului-reclamant privind renunțare la judecata cauzei ce formează obiectul prezentului dosar și va anula sentința pronunțată de către prima instanță.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 406 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea intimatului-reclamant A. la judecata cererii de chemare în judecată și va anula sentința civilă nr. 7/2020 din 20 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea intimatului-reclamant A. la judecata cererii de chemare în judecată.

Anulează sentința civilă nr. 7/2020 din 20 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 20 octombrie 2022.