ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2474/2022

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. - judecător la Judecătoria Lugoj și Inspecția Judiciară, anularea rezoluțiilor nspectorului-șef prin care a fost respinsă plângerea și a celei de clasare dispuse în dosarul nr. x, și trimiterea dosarului către Inspecția Judiciară pentru continuarea procedurii disciplinare

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 305 din 12 martie 2021, a admis excepția tardivității formulării cererii și, în consecință, a respins cererea formulată de reclamantă ca tardivă.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că prima instanță nu a respectat regulile de procedură, în sensul că a considerat tardivă acțiunea societății, or, indiferent unde se depune o sesizare cel care o primește trebuia, chiar și Inspecția Judiciară, care deține dosarul în ansamblu, să o trimită la organul competent material și teritorial.

Apărarea intimatei-pârâte Prin întâmpinare, intimata - pârâtă Inspecția Judiciară a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 4. Procedura derulată în fața instanței de recurs Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 10 decembrie 2021, recurenta-reclamantă, prin administrator special C., a solicitat să se ia act de renunțarea la judecată în prezentul dosar, invocând prevederile art. 406 din C. proc. civ.

Prin punctul de vedere depus la dosar, intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a solicitat să se ia act de cererea recurentei-reclamante, în temeiul art. 406 din C. proc. civ., și să se dispună anularea hotărârii primei instanțe. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului 1. Argumentele de drept relevante Constatând că, în cauză, recurenta-reclamantă a formulat cerere de renunțare la judecata acțiunii introductive, instanța de control judiciar va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel". Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) din C. proc. civ. "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă." De asemenea, art. 406 alin. (5) din C. proc. civ., prevede că, în situația în care, (...) renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză." Cererea de renunțare la judecată formulată în cauză se înscrie în limitele disponibilității procesului civil și a actelor de dispoziție permise părților pe parcursul judecății unei pricini. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecată și va anula hotărârea pronunțată în cauză, în temeiul art. 406 alin. (5) și (6) din C. proc. civ.