Aslan și Cetin împotriva Turciei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 77430/01 prezentată de Bahri ASLAN și Zeynep quétéET Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 10 octombrie 2000, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie în f un ci o n are a recurentelor, domnul Bahri Aslan și domnul M. Zeynep Céetin, sunt cetățeni turci, născuți în 1940 și respectiv 1955. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către A. Ak În dezacord cu suma plătită de către administrație, reclamanții au introdus o acțiune în creștere a dreptului de proprietate la instanța judecătorească de mari instanțe.

printr-o hotărâre din 2 decembrie 1997, instanța le-a acordat o indemnizație suplimentară de 6 749 600 000 de lire turcești (TRL), însoțite de dobânzi restante la rata legală începând cu luna iulie 1996. Prin hotărârea pronunțată la 12 octombrie 1998, Curtea de Casație a confirmat această hotărâre. La 4 mai 2000, administrația s-a îndreptat către partea suplimentară a reclamanților, însoțită de dobândă la rata legală, adică o sumă totală care se ridică la 18 272 500 000 de euro. GRIFS Invochează art. 6 din Convenție, reclamanții s-au plâns de durata procedurii de expropriere, în special de întârzierea plății în avans a despăgubirii acordate în acest scop. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, ei se plângeau de o încălcare a dreptului lor de a-și respecta bunurile din cauza întârzierii în efectuarea plății de către instanța de judecată suplimentară a exproprierii, însoțită de interese moratorii insuficiente în raport cu rata ridicată a inflației în Turcia.

Declar că guvernul turc oferă în comun dlui Bahri Aslan și dlui Zeynep quetetin, cu titlu gratuit, suma de 8 000 USD (88 000 USD americani) în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei, având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și fără nicio taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale.

Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Pe de altă parte, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamanților subsemnatul, domnul Adil Aktay, în calitate de reprezentant al reclamanților, ia act de faptul că guvernul turc este pregătit să plătească, cu titlu gratuit, suma de 8 000 USD (88 000 USD) împreună cu domnul Bahri Aslan și cu domnul M. Zeynep çetin, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei care are ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății, și fără nici o taxă aplicabilă.

Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție și de protocoalele sale și că nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 in fine) În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 3 din Convenție și să se șteargă cauza din rol.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Dolle Tulkens Grefier Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 77430/01 présentée par Bahri ASLAN et Zeynep ÇETİN contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 2 octobre 2007 en une chambre composée de : M me F. Tulkens, présidente, MM. A.B. Baka, I. Cabral Barreto, M. Ugrekhelidze, V. Zagrebelsky, M me A. Mularoni, M. D. Popović, juges, et de M me S. Dollé, greffière de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 10 octobre 2000, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Les requérants, M. Bahri Aslan et M me Zeynep Çetin, sont des ressortissants turcs, nés respectivement en 1940 et 1955. Ils sont représentés devant la Cour par M es A. Akıllıoğlu, A. Aktay et M. Nerse, avocats à Ankara.

Le 22 novembre 1995, la Direction des routes nationales (« l’administration »), expropria le terrain appartenant aux requérants sis à İskenderun pour la construction d’une autoroute. Une indemnité d’expropriation fut versée aux requérants. En désaccord avec le montant payé par l’administration, les requérants introduisirent une action en augmentation de l’indemnité d’expropriation auprès du tribunal de grande instance. Par un jugement du 2 décembre 1997, le tribunal leur accorda une indemnité complémentaire de 6 749 600 000 livres turques (TRL), assortie d’intérêts moratoires au taux légal à compter du 3 juillet 1996. Par un arrêt rendu le 12 octobre 1998, la Cour de cassation confirma ce jugement.

Le 4 mai 2000, l’administration versa l’indemnité complémentaire aux requérants, assortie d’un intérêt moratoire au taux légal, soit un montant total qui s’élève à 18 272 500 000 TRL. GRIEFS Invoquant l’article 6 de la Convention, les requérants se plaignaient de la durée de la procédure d’expropriation, notamment du retard dans le paiement de l’indemnité allouée à ce titre. Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1, ils se plaignaient d’une atteinte à leur droit au respect de leurs biens en raison du retard dans le paiement de l’indemnité complémentaire d’expropriation, assortie des intérêts moratoires insuffisants par rapport au taux d’inflation élevé en Turquie.

EN DROIT La Cour a reçu du gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare que le gouvernement turc offre de verser conjointement à M. Bahri Aslan et M me Zeynep Çetin, à titre gracieux, la somme de 8 000 USD (huit mille dollars américains) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme.

A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. » La Cour a par ailleurs reçu la déclaration suivante, signée par le représentant des requérants : « Je soussigné, M e Adil Aktay, en ma qualité de représentant des requérants, note que le gouvernement turc est prêt à verser, à titre gracieux, la somme de 8 000 USD (huit mille dollars américains) conjointement à M. Bahri Aslan et M me Zeynep Çetin, en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.

Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête.

Je déclare l’affaire définitivement réglée. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. S. Dollé F. Tulkens Greffière Présidente