ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2352/2022

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022

Deliberând , asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2020, în data de 12 februarie 2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul român, prin Serviciul Român de Informații, obligarea pârâtului la plata sumei de 300.000 euro, reprezentând daune morale, pentru prejudicii aduse lui și familiei sale, în temeiul dispozițiilor art. 15, art. 16, art. 17, art. 52 alin. (3) din Constituția României, art. 5 paragraful 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin sentința civilă nr. 1601 din 19 octombrie 2020, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins, în consecință, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul român, prin Serviciul Român de Informații.

Împotriva acestei decizii a declarat apel reclamantul, arătând că a fost încălcată procedura de judecată prin aceea că nu i s-a dat posibilitatea să formuleze în scris răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluția din data de 21 aprilie 2021, a fost fixată în sarcina apelantului- reclamant o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în cadrul dosarului nr. x/2020, la data de 29 aprilie 2021, apelantul-reclamant a solicitat acordarea ajutorului public judiciar în sensul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de apel.

Prin încheierea din ședința camerei de consiliu din data de 24 mai 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de ajutor public judiciar formulată de apelantul-reclamant.

Apelantul reclamant a formulat cerere de reexaminare împotriva acestei încheieri, respinsă prin încheierea din 09 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Cererea de recurs formulată de apelantul-reclamant împotriva încheierii din 24 mai 2021 a fost calificată drept cerere de reexaminare și a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 07 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Prin decizia civilă nr. 312 din 28 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost admisă excepția netimbrării și a fost anulat, ca netimbrat, apelul declarat de apelantul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 1601 din 19 octombrie 2020, reținându-se, în esență, că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, necesară pentru soluționarea căii de atac.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile O.U.G. nr. 51/2008, recurentul-reclamant a susținut că prin refuzul acordării ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru și a asistenței prin avocat, i s-a încălcat dreptul de beneficia de ajutor public judiciar.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, întrucât cererea de recurs nu cuprinde elementele obligatorii privind indicarea hotărârii atacate și motivele de nelegalitate pe care se întemeiează. De asemenea, intimatul a invocat excepția inadmisibilității recursului, în cazul în care instanța va stabili că recursul este formulat împotriva deciziei civile nr. 312 din data 28 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, întrucât cererea de recurs reprezintă de fapt o nouă cerere de reexaminare privind respingerea cererii de ajutor public judiciar.

În 30 iunie 2022, recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare.

Examinând recursul, în raport cu excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-pârât, a cărei analiză este prioritară față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se constată următoarele:

Prin cererea de recurs formulată afirmativ împotriva deciziei civile nr. 312 din 28 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, recurentul-reclamant a criticat exclusiv soluția de respingere a cererii de ajutor public judiciar pe care a formulat-o în calea de atac a apelului, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru și sub forma asistenței juridice prin avocat.

În acest context, se observă că, prin cererea de recurs dedusă judecății, îndreptată împotriva deciziei civile nr. 312 din 28 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, recurentul-reclamant a formulat doar critici cu privire la modul de soluționare a cererii de ajutor public judiciar, iar nu și împotriva soluției de anulare a apelului, ca netimbrat.

Așa fiind, Înalta Curte reține că recursul vizează, în realitate, soluția de respingere a cererii de ajutor public judiciar și, prin urmare, din această perspectivă urmează a fi analizat.

Analizând actele dosarului, se constată că, în calea de atac a apelului, instanța de apel a stabilit, prin rezoluția din data de 21 aprilie 2021, că apelantul- reclamant datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON.

Urmare a comunicării către apelantul-reclamant a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, acesta a formulat cerere de ajutor public judiciar în sensul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de apel și sub forma asistenței juridice prin avocat, respinsă prin încheierea din ședința camerei de consiliu din data de 24 mai 2021.

Împotriva acestei încheieri, apelantul-reclamant a formulat cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea din 09 iunie 2021.

Cererea de recurs formulată de apelantul-reclamant împotriva încheierii din 24 mai 2021 a fost calificată drept cerere de reexaminare și a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 07 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Raportat la criticile deduse judecății, relevante în cauză sunt dispozițiile art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, act normativ invocat de recurent în susținerea cererii de recurs, care statuează că asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu, dar și cele ale alin. (2) al aceluiași articol, potrivit cu care "împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii."

De asemenea, art. 15 alin. (3) din același act normativ dispune în sensul că "cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă."

Potrivit art. 8 din Legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească "definitivă și irevocabilă" sau, după caz, "irevocabilă" se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească "definitivă".

Astfel, art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Prin urmare, din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale sus evocate rezultă că hotărârea prin care se soluționează cererea de reexaminare împotriva încheierii de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar este irevocabilă (definitivă).

Cum recurentul-reclamant a uzat de calea de atac a reexaminării împotriva soluției de respingere a cererii de ajutor public judiciar, se reține că este inadmisibil ca în recurs să fie formulate critici vizând această soluție, care nu poate fi supusă controlului de legalitate prin exercitarea căii extraordinare de atac a recursului.

Aceasta întrucât potrivit principiului legalității căii de atac consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

Pentru aceste considerente, având în vedere că recurentul a uzat de calea reexaminării împotriva soluției de respingere a cererii de ajutor pubic judiciar, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 312 din data 28 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 312 din data 28 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 noiembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.