ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.06.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1362/2022

HOTĂRÂRE
16.06.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1362/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

asupra recursului de față, constată următoarele.

Prin sentința civilă nr. 24/04.06.2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2019, s-a constatat perimată cererea de strămutare formulată de petentul A. privind dosarul nr. x/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, în contradictoriu cu intimații B.-decedată, C., D. și E..

La 10 iunie 2021, avocat F., desemnat apărător din oficiu al petentului A., a solicitat prin cerere scrisă completarea hotărârii în sensul acordării onorariului aferent serviciului de asistență juridică din oficiu prestat în cauză.

În drept a invocat dispozițiile art. 444 C. proc. civ.

Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 33 din 4 august 2021 a admis cererea, a completat dispozitivul sentinței civile nr. 24/4.06.2021 și a respins, ca inadmisibilă, cererea apărătorului din oficiu al petentului A. pentru stabilirea plății onorariului aferent serviciului de asistență juridică din oficiu.

Împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel a declarat recurs recurentul F..

Acesta a susținut sub incidența motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. că instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile art. 81 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995, deoarece aceste texte nu reglementează că instanța care a încuviințat cererea de ajutor public judiciar va dispune și cu privire la onorariul definitiv al apărătorului din oficiu. În opinia sa, acordarea onorariului apărătorului din oficiu din fondurile speciale ale Ministerului Justiției se realizează de instanța ce a soluționat cauza și în fața căreia s-a efectuat prestația prin hotărârea pronunțată, iar nu de o altă instanță printr-o hotărâre distinctă.

Este adevărat că Judecătoria Curtea de Argeș a încuviințat cererea de ajutor public formulată de petent, însă nu are atribuția să stabilească onorariul definitiv al apărătorului din oficiu din moment ce serviciul nu s-a prestat într-un dosar aflat pe rolul acestei instanțe.

Un alt argument prezentat în scopul invalidării soluției Curții de Apel este acela că numirea apărătorului s-a făcut de către Serviciul de Asistență Judiciară din cadrul Baroului Argeș în baza unei dispoziții a Curții de Apel Pitești din 28 noiembrie 2019 și nu a Judecătoriei Curtea de Argeș.

Judecătoria Curtea de Argeș nu ar fi competentă să semneze un referat de plată pentru un serviciu neprestat într-un dosar aflat pe rolul acesteia. Împrejurarea că cererea de ajutor public judiciar ar fi fost soluționată de o altă instanță, alta decât cea în fața căreia s-ar fi asigurat apărarea juridică a petentului, nu înseamnă că aceasta din urmă ar trebui să acorde și onorariul definitiv. Alin. 2 al art. 81 din Legea nr. 51/1995 se referă la valoarea provizorie a onorariului, iar nu la cuantumul definitiv al acestuia sau la dispoziția de plată pe care organul judiciar în fața căruia s-a prestat serviciul juridic trebuie să o facă prin hotărârea pronunțată în cauză.

De asemenea, în dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, apărătorul din oficiu desemnat nu prestează vreun serviciu de asistență juridică pentru petent. Apărătorul din oficiu a fost numit pentru dosarul nr. x/2019, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, iar prin hotărârea pronunțată în cauză instanța trebuia să dispună și asupra onorariului definitiv.

A conchis recurentul că asupra onorariului apărătorului din oficiu desemnat pentru petent nu poate să dispună decât completul învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2019, astfel că se impune admiterea recursului și stabilirea onorariului definitiv solicitat.

Raportul întocmit în speță, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru și a fost comunicat părților, iar prin încheierea din 14 aprilie 2022, recursul a fost admis în principiu și s-a fixat termen de judecată la 16 iunie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Nu au fost depuse puncte de vedere la raport.

În cauză nu s-a depus întâmpinare.

Analizând hotărârea atacată în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul promovat de recurentul F. este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse.

Circumstanțele relevante pentru soluționarea recursului de față sunt următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu din 27 noiembrie 2019, Judecătoria Curtea de Argeș a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma plății onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și a apărării printr-un avocat numit din oficiu, pentru reclamantul A. în dosarul de fond nr. x/2015, având ca obiect partaj judiciar.

Petentul A. a formulat cerere de strămutare a dosarului nr. x/2015, aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, iar instanța învestită să judece incidentul procedural a fost Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul format nr. x/2019

Asigurarea asistenței juridice din oficiu a petentului a fost menținută și în cadrul dosarului de strămutare, astfel cum rezultă din rezoluția Curții de Apel Pitești, fila x, prin care s-a dispus emiterea unei adrese apărătorului din oficiu al petentului în vederea înștiințării despre termenul acordat în strămutare. Tot în acest scop, instanța a efectuat demersuri către Baroul Argeș, potrivit adresei din 28 noiembrie 2019, anterior termenului de judecată din 10 decembrie 2019.

La termenul stabilit pentru soluționarea cererii de strămutare s-a prezentat avocat F. în baza împuternicirii avocațiale din oficiu nr. 3451/6.12.2019, emisă de Baroul Argeș - Serviciul asistență din oficiu, pentru petentul A..

Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a constatat perimată cererea de strămutare, prin sentința civilă nr. 24 din 4 iunie 2021. Ulterior, avocat F. a solicitat completarea dispozitivului acesteia în procedura prevăzută de art. 444 alin. (1) și (3) C. proc. civ. în sensul de a-i fi acordat onorariul aferent serviciului de asistență juridică din oficiu prestat în cauză, întrucât instanța nu se pronunțase asupra acestui aspect la termenul din 4 iunie 2021.

Prin sentința civilă nr. 33 din 4 august 2021, atacată cu recurs în speță, a fost admisă cererea formulată, s-a completat dispozitivul sentinței și a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea apărătorului din oficiu.

În aplicarea dispozițiilor art. 81 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, a statuat că instanța care a încuviințat asistența judiciară are prerogativa de a dispune cu privire la acordarea onorariului cuvenit apărătorului din oficiu, în speță, Judecătoria Curtea de Argeș, cea care a admis cererea de ajutor public judiciar pentru apărător din oficiu.

Înalta Curte constată că raționamentul este unul corect, astfel încât critica grefată pe interpretarea greșită a dispozițiilor art. 81 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995 se vădește a fi nefondată.

Art. 81 din legea amintită are următorul conținut:,,(1) Pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției. (2) Prin actul de încuviințare a asistenței judiciare, organul judiciar stabilește și valoarea provizorie a onorariului avocatului. (3) După acordarea asistenței judiciare, avocatul întocmește un referat scris cu privire la prestația avocațială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcție de volumul și complexitatea activității desfășurate de avocat, precum și în raport cu durata, tipul și particularitățile cauzei, poate dispune menținerea sau majorarea onorariului stabilit inițial.’’

Din interpretarea acestor prevederi, contrară aprecierii recurentului, rezultă că atât stabilirea valorii provizorii a onorariului avocatului desemnat din oficiu, cât și a valorii definitive, cad în sarcina instanței care a încuviințat asistența judiciară, aceasta fiind în speță Judecătoria Curtea de Argeș prin încheierea ședinței camerei de consiliu din 27 noiembrie 2019 în dosarul nr. x/2015.

Este de netăgăduit că prestația avocatului desemnat din oficiu pentru petentul A. a avut loc în fața Curții de Apel Pitești, secția I civilă, învestită cu soluționarea cererii de strămutare a dosarului nr. x/2015, însă textul de lege stabilește expres organul judiciar îndrituit să dispună cu privire la remunerația apărătorului din oficiu.

Nu prezintă relevanță nici faptul că apărătorul a fost numit de către Serviciul de Asistență Judiciară din cadrul Baroului Argeș, în baza dispoziției date de Curtea de Apel Pitești la 28 noiembrie 2019, acest aspect ținând de îndeplinirea unor formalități administrative în scopul asigurării asistenței judiciare a petentului la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, pricină considerată având caracter urgent.

Un alt argument în aprecierea caracterului inadmisibil al cererii de completare are în vedere situația similară acordării cheltuielilor de judecată pretinse de intimat într-o cerere de strămutare respinsă, conform criteriilor prevăzute de art. 453 C. proc. civ. Or, și în ipoteza configurată de recurent, dat fiind specificul cererii de strămutare, de incident procedural ivit în cursul soluționării unui litigiu, instanța nu este în măsură a dispune asupra onorariului stabilit în condițiile art. 81 din Legea nr. 51/1995, acesta urmând a fi determinat de organul judiciar care a încuviințat ajutorul public judiciar în modalitatea prescrisă de art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 51/2008.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de stabilire a plății onorariului aferent serviciului de asistență juridică prestat de apărătorul din oficiu al petentului A. este legală, iar critica dezvoltată pe acest aspect nu întrunește cerințele motivului de casare pe care se fundamentează, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În consecință, recursul exercitat în cauză va fi respins, ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul F. împotriva sentinței civile nr. 33 din 4 august 2021 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,98
ÎCCJ, decizie (scj.ro #199937)
tare, este inadmisibilă. I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 1362 din 16 iunie 2022 I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul căii de atac Prin sentința civilă nr.24 din 04.06.2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, s-a constatat perimată
ÎCCJ 2022-03-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 633/2022
în apel și 1.800 RON, reprezentând onorariu de avocat, redus în apel. 2. Cererea de revizuire La 11 decembrie 2020, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost înregistrată, sub nr. x
ÎCCJ 2023-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 122/2023
triva sentinței nr. 340 din 2 iulie 2021 și a încheierii din 22 aprilie 2021, pronunțate de Tribunalul Argeș, secția civilă, a formulat apel reclamantul A.. 3. Hotărârea Curții de Apel Pitești Prin decizia nr. 2021 din 12 aprilie 2022, Curt
ÎCCJ 2021-09-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1687/2021
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești. Prin decizia nr. 229/A-C din 16 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2
ÎCCJ 2025-03-06
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 614/2025
precum și apelul incident formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 426 din 18 noiembrie 2020, completată sub aspectul cheltuielilor de judecată, prin sentința civilă nr. 188 din 7 aprilie 2021, prin care pârâții au fost obl
Sursă