ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

A. Prin Sentința penală nr. 166/PI din data de 05 august 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, s-a respins excepția nulității absolute.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupă funcția de polițist, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. perioada reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu din data de 19.01.2015 - 02.04.2015, respectiv din data de 01.02.2016 - 16.08.2016.

72/2000, a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupă funcția de polițist, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale a închisorii și a pedepsei accesorii, sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul B. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Timiș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a decis ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Timișoara sau Inspectoratului Școlar Județean Timiș, pe o perioadă de 75 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. perioada reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu din data de 19.01.2015 - 07.04.2015.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupă funcția de polițist, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale a închisorii și a pedepsei accesorii, sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul C. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Timiș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a decis ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Lugoj sau Inspectoratului Școlar Județean Timiș, pe o perioadă de 75 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. perioada reținerii și arestării preventive din data de 19.01.2015 - 23.01.2015.

4.1 În baza art. 47 C. pen., rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 72/2000, a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

4.2 În baza art. 47 C. pen., rap. la art. 300 C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 72/2000, a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la uzurparea funcției.

În baza art. 38, art. 39 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adăugă un spor de 5 luni 10 zile închisoare, urmând ca inculpatul D. să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani, 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare în regim privativ de libertate.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen. rap. la art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului D., pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 3 ani, 5 luni și 10 zile, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcției care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen. de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D. perioada reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu din data de 19.01.2015 - 11.05.2015.

5.1 În baza art. art. 300 C. pen., raportat la art. 13 indice 2 din Legea nr. 72/2000, a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare a funcției.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul E. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Timiș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a decis ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Recaș sau Inspectoratului Școlar Județean Timiș, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului E. perioada reținerii și arestării preventive din data de 20.01.2015 - 23.01.2015.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale a închisorii și a pedepsei accesorii, sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul F. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Timiș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a decis ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Timișoara sau Inspectoratului Școlar Județean Timiș, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 25 C. proc. pen. și 1357 și urm. C. civ., au fost obligați în solidar inculpații A., B., C., D. și F. la plata sumei de 2.551,13 RON daune materiale către partea civilă G.

Au fost obligați în solidar inculpații A., B., C., D., E. și F. la plata sumei de 7.000 euro daune morale către partea civilă G.

În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desființarea parțială a înscrisului denumit "EXTRAS" întocmit la data de 28.11.2014 și a celorlalte înscrisuri subsecvente întocmite de IPJ Timiș și IGPR cu privire la dispozițiile de redistribuire a unei funcții ocupate de agent II din cadrul Poliției Orașului Recaș - compartimentul rutier, poziția x, către Poliția Municipiului Lugoj Biroul Rutier - compartimentul mediu rural.

S-a dispus virarea sumei de 500 RON onorariu parțial oficiu din fondurile Ministerului de Justiție în contul Baroului Timiș.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la câte 3.000 RON fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, din analiza probelor administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

Persoana vătămată G. locuiește în localitatea Recaș din anul 1980, în data de 01 ianuarie 1995, s-a încadrat în Poliție și a lucrat direct la Postul de poliție Recaș (comună), până în anul 2000, când a activat la Serviciul Rutier Timiș, la înființarea Compartimentului Drumuri Europene și Naționale. În luna ianuarie 2006, s-a înființat Orașul Recaș și implicit Postul de Poliție a devenit Poliția Orașului Recaș. Fiind organizat un Post de Poliție în mediu orășenesc, s-a înființat în cadrul Poliției Oraș Recaș, Compartimentul Rutier Recaș, cu două funcții libere, pe care au fost încadrați persoana vătămată G. și inculpatul E., întrucât aceștia erau locuitori ai Recașului. Inculpatul E. a activat în acest compartiment, ulterior fiind numit șef al Poliției Locale Recaș. Persoana vătămată G. a activat în acest compartiment până în octombrie 2013, când a fost delegat pe o perioadă de 2 luni, fără acord, în baza dispoziției Inspectorului șef A., la Postul de Poliție Topolovățu Mare și 10 luni delegat în baza acceptului persoanei vătămate.

Începând cu data de 01.10.2014 persoana vătămată G. a revenit la Poliția Orașului Recaș, Compartimentul Rutier Recaș, ca urmare a încetării delegării de la Postul de poliție Topolovățu Mare.

Martorul H. a activat ca agent de poliție la Poliția Orașului Recaș, Compartimentul Rutier Recaș din data de 15.05.2012, iar în perioada 23.11.2013 - 31.07.2014 a fost delegat la secția I Poliție Timișoara, după care a revenit la Poliția Orașului Recaș, Compartimentul Rutier.

S-a mai reținut că în perioada 2012 -2014 inculpatul A. a deținut funcția de inspector șef al Inspectoratul Județean de Poliție Timiș; în aceeași perioadă inculpatul B. a deținut funcția de inspector adjunct al Inspectoratului Județean de Poliție Timiș. Din luna ianuarie 2014 inculpatul C. a deținut funcția de șef al Poliției Orașului Recaș.

De asemenea, s-a reținut că la data faptelor inculpatul E. deținea funcția de șef al Poliției Locale Recaș.

În urma alegerilor locale din anul 2012, inculpatul D. a fost ales primar al orașului Recaș, funcție pe care o deține și în prezent ca urmare a alegerilor locale ulterioare anului 2012.

Totodată, instanța de fond a reținut că la data faptelor, respectiv octombrie 2014, inculpatul F. făcea parte din aceeași formațiune politică ca inculpatul D. și era om de afaceri. Inculpatul D. era deranjat că nu putea să desfășoare activități economice în oraș folosind autovehicule care nu corespundeau din punct de vedere legal pentru circulația pe drumurile publice ori erau conduse de șoferi apropiați lui care încălcau normele legale. Aceasta rezultă din declarațiile martorilor H., I., J., precum și din declarația persoanei vătămate G.

În continuare, instanța de fond a reținut că în data de 27.12.2012, primarul D., susținut prin semnături de viceprimar și un număr de opt consilieri, a făcut sesizarea cu numărul x către I.P.J. Timiș (înregistrată la cu nr. x/08.01.2013) prin care a reclamat problemele infracționale de pe raza Orașului Recaș. S-a constatat că A. a dispus prin rezoluție, în data de 07.01.2013, verificarea și efectuarea unui control de fond la Poliția Orașului Recaș. În perioada 15.01 - 06.02.2013 a fost efectuat un control de fond la Poliția Orașului Recaș, rezultatele constatărilor fiind enunțate în raportul cu nr. x/22.02.2013.

S-a constatat că, în perioada martie 2013, septembrie - decembrie 2013, față de agentul șef de poliție G. au fost formulate sesizări atât de primarul orașului Recaș, susținut și de viceprimarul K. și consilierii locali, cât și de inculpatul E.

În perioada 25.08.2012 - 28.01.2013, martorul H. a fost cercetat prealabil, judecat în Consiliu de disciplină și sancționat disciplinar cu "mustrare scrisă" pentru comiterea abaterii disciplinare "neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autorități anume abilitate de lege", în principal pentru că nu studiase o nouă procedură apărută și, în consecință, nu a aplicat cele prevăzute de aceasta într-o anumită situație.

În urma petițiilor semnate de primarul D. și viceprimarul K. (înregistrate la IPJ Timiș cu nr. x/09.09.2013) și cele făcute de E. (înregistrate la IPJ Timiș cu nr. x/02.09.2013, x/19.09.2013), în perioada 20.09.2013 - 04.12.2013, persoana vătămată G. a fost cercetată prealabil, judecată în Consiliu de disciplină și sancționată disciplinar cu "mustrare scrisă" pentru comiterea abaterii disciplinare "imixtiune ilegală în activitatea altui polițist" . După efectuarea de verificări și cercetări în dosarele penale nr. x/2013 și nr. y/2013 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș sunt date soluții de clasare, respectiv neînceperea urmăririi penale față de lucrătorii de poliție G. și H., respectiv față de partea vătămată G., faptele reclamate neexistând.

Începând cu luna august 2014, martorul H. a revenit a Poliția Orașului Recaș ca urmare a încetării detașării la secția 1 Poliție Timișoara, iar din 01.10.2014 a revenit la Poliția Orașului Recaș și persoana vătămată, agentul șef G., ca urmare a încetării delegării la Postul de Poliție Topolovățu Mare. Când cei doi agenți de poliție au revenit la Poliția Orașului Recaș șef al acestei instituții era inculpatul C.

Și după ce au revenit la Poliția Recaș față de cei doi agenți de poliție au fost formulate sesizări. Astfel, în data de 23.10.2014, agentul principal G. a fost atenționat în scris de către inculpatul A. pentru că în data de 06.10.2014, orele 16:30, nu se afla în locul stabilit de comanda Poliției Recaș. Acest fapt rezultă din raportul de verificare a sesizărilor Primăriei Recaș cu nr. x/07.10.2014 și x/03.10.2014, ca urmare a acțiunilor de supraveghere permanentă a activității polițistului . În data de 20.10.2014 primarul a revenit cu o adresă către Poliția Recaș cu nr. x/20.10.2014, pe aceeași temă.

S-a mai reținut că, în data de 23.10.2014, s-a formulat de către Primăria Recaș, reprezentată prin primar D., o petiție (x/23.10.2014) către conducerea IPJ Timiș, înregistrată sub nr. x/23.10.2014, prin care s-a sesizat că în data de 22.10.2014 G. ar fi însoțit echipa L., L., pentru a distribui materiale electorale. În cuprinsul petiției sunt enumerați un număr de șase cetățeni "care au curajul să susțină și să declare derularea evenimentelor din data de 22.10.2014". Petiția este semnată de primarul D., viceprimarul K. și secretar M. Cu această ocazie se reiterează părerea personală a primarului D. cu privire la comportamentul abuziv al polițistului G. și își exprimă dezamăgirea cu privire la efectele sesizărilor lui pe care le consideră "nesemnificative și fără efect". În data de 27.10.2014, primarul D. a revenit cu o nouă adresă prin care precizează că, de fapt, evenimentele sesizate anterior s-au petrecut în data de 22.09.2014. Primăria Recaș, prin D., a transmis și la Instituția Prefectului Timiș petiția trimisă către I.P.J. Timiș tot în data de 23.10.2014, fiind înregistrată cu numărul x/23.10.2014. Instituția Prefectului Timiș a trimis sesizarea în copie către I.P.J. Timiș, pentru verificări, măsuri legale și răspuns. După verificări multiple, în data de 03.12.2014, prin raportul Biroului Control Intern s-a propus clasarea lucrării deoarece nu s-a putut proba existența aspectelor sesizate.

În continuare, s-a reținut că, la data de 23.12.2013, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara a fost sesizată de către agentul șef G. cu privire la faptul că în cadrul activității pe care o desfășoară în cadrul poliției Recaș, este nevoit să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu la solicitarea șefului său comisar șef N. Acesta a reclamat mai multe acte desfășurate în martie 2013, octombrie - noiembrie 2013. La data de 10.10.2014 G. a formulat o nouă plângere penală la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara.

S-a constatat că, anterior sesizării Direcției Naționale Anticorupție, persoana vătămată G. a înregistrat cu mijloace tehnice proprii convorbiri personale pe care le-a purtat cu diverse persoane, toate aceste convorbiri de interes în cauză fiind redate prin procesul-verbal din data de 09 ianuarie 2015. . De asemenea, și martorul H. a înregistrat cu mijloace tehnice proprii convorbiri pe care le-a avut cu alte persoane, acestea fiind redate în procesul-verbal din data de 13 ianuarie 2015 . S-a reținut că din conținutul acestor convorbiri, rezultă fără echivoc împrejurarea că problemele pe care le avea G. la locul de muncă din cadrul Poliției Oraș Recaș erau declanșate exclusiv de primarul localității, D., care exercita presiuni și acte de imixtiune asupra comenzii I.P.J. Timiș și a Poliției Recaș, în vederea determinării agentului șef G. și a colegului său H. să nu-și mai îndeplinească atribuțiile de serviciu pe linia constatării contravențiilor și infracțiunilor la regimul rutier, pentru că, prin aceasta, creează mari probleme persoanelor apropiate primarului D. și implicit acestuia, care astfel dovedea că nu are autoritatea de a controla discreționar activitatea Poliției Oraș Recaș.

G. a fost autorizat ca și colaborator cu identitate reală, iar în urma înregistrărilor efectuate în mediu ambiental, redate potrivit proceselor-verbale atașate la dosar, în cauză a rezultat că primarul Orașului Recaș, inculpatul D., și-a exercitat influența asupra inspectorului șef al I.P.J. Timiș, A., asupra adjunctului inspectorului șef, B., a șefului Postului de Poliție Recaș, C., a lui O. - influent om politic, a lui P. - președintele Consiliului Județean Timiș.

Întrucât polițiștii din cadrul Postului de Poliție Recaș au constatat și sancționat persoane din anturajul primarului, respectiv Q.; R.; S.; T.; U.; V., ș.a., primarul localității, D., a reușit să capaciteze o parte din instituțiile județului și a localității Recaș - Consiliul Județean Timiș, I.P.J Timiș, Primăria Recaș - prin consilierii locali, Poliția Locală Recaș, Postul de Poliție Recaș - prin șeful postului, C. și înlocuitorul său, W., pentru îndepărtarea persoanei vătămate G. și a agentului șef, H. din cadrul Postului de Poliție Recaș.

Din convorbirile ambientale a mai rezultat cu certitudine că inculpatul D. s-a folosit de angajații Postului de Poliție Recaș și de cei ai Poliției Locale pentru a cunoaște în permanență programul de lucru al persoanei vătămate, care a fost monitorizată permanent, iar pentru orice neregulă a solicitat acestor angajați să îi facă controale și rapoarte care să vină în sprijinul desființării funcției acesteia.

De asemenea, instanța de fond a reținut că soția primarului D. deține o firmă de construcții - SC "X." S.R.L, iar pe numele firmei sunt înmatriculate mai multe vehiculele, unele dintre acestea având ITP expirat.

În data de 13 iunie 2014, șefului Poliției Oraș Recaș, C., cu ocazia discuției purtate cu persoana vătămată G. când acesta era încă detașat la Poliția Topolovățu Mare, îl sfătuia pe agentul șef G. să se supună solicitărilor nelegale de a nu-și mai îndeplini atribuțiile de serviciu și de a accepta un post pe o altă linie de muncă, deoarece nu ar avea de ales întrucât politicul conduce.

S-a mai reținut că, începând cu data de 01 octombrie 2014, agentului șef G. i-a expirat detașarea la Poliția Topolovățu Mare și a revenit la postul său din cadrul Poliției Oraș Recaș, ocazie cu care, încă din primele momente ale reluării activității, i s-a atras atenția de către cms. șef C. să nu mai creeze probleme, referindu-se la starea tensionată generată de primarul localității. De asemenea, tot cu ocazia discuțiilor purtate de către G. în perioada finalizării perioadei de detașare la Topolovățu Mare, i s-a sugerat că ar fi bine să constate cel mult abateri contravenționale ori infracțiuni săvârșite de către persoane aflate în tranzit pe drumul european E70 DN6, lăsând nesancționate faptele comise de către localnici, pentru a nu mai fi deranjat primarul orașului.

Potrivit declarațiilor agentului șef G., imediat după ce și-a reluat activitatea în cadrul Poliției Recaș, a observat că este urmărit de către mai multe persoane ce activau ca agenți ai Poliției Locale Recaș, conduse de către E. care era la acea vreme șeful Poliției Locale, aflați în directa subordonare și control al primarului D. La doar 6 zile de la reluarea activității, respectiv în data de 06 octombrie 2014 agentul șef G. a făcut ordine în documentele găsite în biroul său din cadrul Poliției Oraș Recaș, activitate ce a continuat până după ora 16:00, când era planificat să dirijeze circulația într-o intersecție din Recaș, motiv pentru care șeful său, C., i-a întocmit un raport pentru că nu se afla în intersecție la ora planificată, astfel că în ziua următoare la Poliția Recaș s-au deplasat ofițeri din cadrul Biroului Control Intern al I.P.J. Timiș, propunerea raportului întocmit fiind aceea de retragere a avizului de poliție rutieră agentului șef G., deși încălcarea art. 57 lit. b) a Statutului Polițistului nu atrăgea o astfel de consecință.

Ca urmare a acestei intervenții a superiorilor, agentului șef G., în data de 14 octombrie 2014 cms. șef C. i-a explicat persoanei vătămate G. că nu se poate pune cu autoritățile locale și l-a sfătuit pe subordonatul său Duma să accepte un alt post, o altă funcție, undeva unde nu ar deranja pe nimeni.

Referitor la desființarea funcției, persoana vătămată G. i-a amintit comisarului șef C. o discuție avută anterior în biroul său la care au participat inspectorul șef A. și adjunctul inspectorului șef cms. șef B., ocazie cu care acesta din urmă l-a amenințat pe agentul șef G. că în cazul în care nu va ceda în conflictul cu primarul îi va desființa funcția începând cu data de 1 sau 15, fără a preciza luna, iar ulterior îl va da afară. S-a reținut că este discuția descrisă de G. în plângerea formulată, respectiv cea din data de 08.10.2014, când era liber și a fost sunat de șeful Poliției Recaș care i-a cerut să se prezinte la birou, unde a fost așteptat de inspectorul șef A., inspectorul adjunct B. și șeful Poliției Recaș C. Persoana vătămată a menționat în plângere că la insistențele inspectorului șef, C. l-a sunat de două ori pe primarul orașului Recaș, D., spunându-i că este invitat la sediul Poliției Orașului Recaș, unde este așteptat de inspectorul șef și adjunctul inspectorului șef cms. șef B. Primarul s-a prezentat, iar comisarul șef B. l-a întrebat pe primar cum se poate rezolva conflictul cu agentul șef G., edilul răspunzând că nu se poate rezolva nimic, că el are un target de peste 51% voturi la alegerile prezidențiale ce urmau să aibă loc, că el nu se poate desfășura din caza polițistului G., iar cât mai este el primar acesta din urmă trebuie să plece de la Poliția Orașului Recaș. Inspectorul șef A. l-a întrebat pe agent ce are de zis, persoana vătămată răspunzând că dorește să rămână în continuare la Poliția Orașului Recaș, să respecte legea și să o aplice. Comisarul șef A. a venit cu propunerea ca în următoarea ședință a Consiliului Local Recaș să vină însoțit de agentul șef G., pentru a cere părerea vis-a-vis de acest conflict și de persoana polițistului Duma și consilierilor locali.

În continuare, s-a reținut că în data de 15 octombrie 2014 a avut loc bilanțul Poliției Oraș Recaș, care a fost condus de către adjunctul inspectorului șef al I.P.J. Timiș, cms. șef B. Anterior începerii ședinței de bilanț, a avut loc o discuție interceptată și înregistrată în mediu ambiental între cms. șef B. și fratele persoanei vătămate G., martorul Y., de asemenea polițist și conducător auto al șefului Serviciului Rutier, cms. șef Z., redată în procesul-verbal din data de 12.01.2015. În acest dialog cms. șef B. a arătat că este la curent cu situația exactă a persoanei vătămate G., având cunoștință că asupra acestuia se exercită presiuni de mare intensitate de către primarul localității Recaș, arătând că cea mai bună soluție pentru persoana vătămată ar fi să accepte un alt post în altă structură de poliție, în caz contrar inspectorul șef adjunct al I.P.J. Timiș arătând fără echivoc că, sub aparența unor reorganizări, va desființa postul părții vătămate. Concret, cms. șef B. a precizat că este la curent cu urmărirea continuă a agentului șef G. de către șeful Poliției Locale Recaș, inc. E., respectiv despre faptul că aceștia realizează activități concrete de supraveghere video a unui cadru de poliție.

Cu ocazia ședinței de bilanț, prezidată de adjunctul I.P.J. Timiș, cms. șef B. a atras atenția cadrelor de poliție prezente în legătură cu o creștere a constatărilor de contravenții și infracțiuni, cu referire la activitățile specifice liniei de muncă circulație. După finalizarea ședinței de bilanț persoana vătămată G., care luase cuvântul în cadrul ședinței ridicând în discuție problemele cu care se confrunta, a fost convocată în biroul șefului său C., ocazie cu care inspectorul șef adjunct B. a întrebat-o dacă s-a mai gândit la ceea ce au discutat în urmă cu o săptămână, referindu-se la amenințarea cu desființarea funcției și mutarea sa, răspunsul părții vătămate fiind că nu intenționează să se mute din localitate.

Având în vedere atitudinea fermă a agentului șef G., precum și faptul că superiorii săi nu au reacționat suficient de repede așteptărilor primarului din Recaș D., acesta din urmă a făcut apel la colegii săi din formațiunea politică din care face parte, respectiv F. (om de afaceri), P. (președintele Consiliului Județean Timiș) și AA. (prefectul județului Timiș), solicitându-le acestora să intervină la comanda I.P.J. Timiș și să-i determine pe cei din conducere să rezolve definitiv problema polițistului G. din Recaș.

Astfel, s-au reținut convorbirile telefonice din 18 octombrie 2014 dintre inculpații F. și A., dintre inculpatul F., zis "O." și primarul D., dintre A. și martorul P. S-a observat că și cu riscul afectării grave a activității subunității de poliție din cadrul orașului Recaș, vor proceda la mutarea funcției respective doar cu scopul ilicit de a-l obliga pe G. să nu mai lucreze în orașul Recaș.

Un alt aspect reținut de instanța de fond a fost acela folosit de șeful postului de Poliție Recaș și primarul D., de a-i "imobiliza" cei doi agenți de poliție rutieră în posturi fixe, astfel încât, pe perioada respectivă să se poată comite abateri la regimul rutier pe alte trasee, fără a exista riscul constatării acestora.

Astfel, inculpatul D. a întocmit împreună cu inculpatul C. și E., cu șeful Serviciului Rutier - Z. și cu comisar șef de poliție BB. un document neînregistrat și nedatat numit "NOTĂ", prin care au propus mai multe măsuri. S-a reținut că nu se menționează cine va executa aceste măsuri, însă se presupune că aceste activități trebuie efectuate de cei doi polițiști de la Poliția Orașului Recaș care aveau și calitatea și calificarea de polițiști rutieri. La pct. II., fără nicio argumentare se menționează:

"Conform celor prezentate de către domnul primar ing. D., pe raza localității există o stare de nemulțumire la adresa celor doi agenți de poliție rutieră, existând chiar posibilitatea organizării unui miting de nemulțumire față de aceștia." La pct. III. se prevede în mod expres că cei doi polițiști din cadrul Poliției Române vor fi monitorizați în sensul respectării programului stabilit la pct. I, nu se specifică cine va face monitorizarea ci doar că cei care o vor face vor întocmi rapoarte către "șeful Poliției orașului Recaș și ofițerii controlori din cadrul I.P.J. Timiș". La pct. IV se prevede necesitatea asigurării zilnice a unui aparat radar pe DN 6. Documentul a fost semnat la final, ca o probă că a fost citit și însușit de către opt polițiști de la Poliția Orașului Recaș, primii doi fiind G. și H. și a fost ridicat și în copie de la Primăria Orașului Recaș cu ocazia percheziției din data de 19.01.2015.

Din coroborarea acestei "NOTE", neînregistrată și nedatată, cu celelalte probe administrate în cauză (înregistrările telefonice, înregistrările ambientale, declarațiile martorilor H., J., CC.), s-a reținut că a fost întocmită pentru a imobiliza în posturi fixe pe cei doi polițiști rutieri de la Recaș, astfel încât cei apropiați primarului care circulau pe drumurile publice încălcând normele legale să nu riște să fie depistați în trafic.

În continuare, s-a constatat că, din probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul D., primar al orașului Recaș, i-a solicitat inculpatului E., șef al Poliției locale Recaș, structură aflată în subordinea directă a primarului, să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, respectiv să-l urmărească permanent persoana vătămată G., prin supravegherea acestuia atât în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu cât și în timpul liber, în locurile frecventate de acesta cât și la domiciliul său.

Astfel, s-a reținut că din declarația persoanei vătămate G., reiese că de la începutul lunii octombrie 2014, după reluarea activității sale în cadrul Poliției Oraș Recaș, în privința sa au fost exercitate acțiuni susținute de supraveghere, desfășurate de către agenți ai Poliției Locale Recaș, inclusiv de către șeful Poliției Locale, numitul E.

De asemenea, s-a constatat că din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate în cauză, se confirmă susținerile persoanei vătămate G., reținându-se că parcursul lunilor octombrie și noiembrie 2014, de fapt până la îndepărtarea persoanei vătămate G., au avut loc numeroase convorbiri telefonice între primarul D. și șeful Poliției Locale Recaș, E., acesta informându-l cu privire la activitățile desfășurate pe parcursul zilelor de către agentul șef G., mai mult, între primar și șeful poliției locale stabilindu-se ca aceste activități să fie înregistrate video. Inculpații D. și E. au ținut legătura permanent, urmărind atât fiecare mișcare făcută de persoana vătămată cât și evoluția planului comenzii I.P.J. Timiș de a-l îndepărta pe acesta din cadrul Poliției Recaș.

Faptul că inculpatul E. supraveghea activitatea desfășurată de G. a rezultat și din convorbirea ambientală purtată între G. și C., cu privire la acea notă ce a fost întocmită, în care Duma îi reproșează lui C. că îl urmăresc polițiștii locali și că nu este în regulă. De asemenea, martorul J. a declarat că E. era desemnat să se ocupe de verificarea respectării de către agenții de poliție a prezenței lor în posturile fixe. Tot cu privire la activitatea de supraveghere desfășurată de inculpatul E., martorul H. a declarat că începând cu octombrie 2014 și până în decembrie 2014 a simțit că el și Duma sunt urmăriți de mașini care aparțineau persoanelor din primărie și de mașinile primăriei. De multe ori l-a văzut pe E. că trecea cu mașina poliției locale prin locurile unde se aflau ei. I-a fost filmat autoturismul de serviciu în fața casei lui G. Crede martorul că E. era pus de primar să facă rapoarte. Din convorbirea din 15.10.2014 dintre B. și Y., a rezultat că și B. cunoștea despre activitatea de supraveghere exercitată de E. asupra lui G. S-a mai reținut convorbirea din data de 20.10.2014, la ora 19:11:58, dintre inculpatul D. și E.

În continuare, s-a reținut că E. a exercitat fără drept activități de urmărire a persoanei vătămate, din convorbirile telefonice efectuate în cauză rezultând că inculpatul E. îi informa atât pe primarul D. cât și șeful Poliției oraș Recaș, inculpatul C., despre locul unde se afla persoana vătămată, că era acasă (discuția din 30-10-2014, la ora 12:28:52), că a părăsit postul fix din intersecție (discuția din 13.11.2014), că este în piață alături de DD. (discuția din 22.10.2014 dintre E. și D.), dar și discuția din data de 31-10-2014, la ora 08:57:57, dintre inculpatul E. și C.

Din convorbirile telefonice din data de 22.10.2014, purtate de inculpatul D. cu anumite persoane și activitatea desfășurată de agenți ai Poliției Locale Recaș, a rezultat că în data de 22 octombrie 2014 la domiciliul agentului șef G. se afla și colegul său H., acesta din urmă fiind în timpul programului de lucru, iar persoana vătămată în timpul liber. Despre aceasta a fost informat de urgență primarul D. care i-a chemat în locul respectiv și pe cms. șef C., cms. șef Z. (șeful SR Timiș), cms. șef BB. (de asemenea din cadrul SR Timiș), ultimii doi fiind în acele clipe în deplasare spre localitatea Recaș.

Scopul primarului D. era acela de a provoca sancționarea agentului șef H. Concomitent, între primarul D. și "oamenii" săi din teren, se purtau convorbiri telefonice, aceștia din urmă comunicându-i primarului permanent ceea ce observau la domiciliul agentului șef G., astfel că ulterior acestor momente primarul D., într-o convorbire purtată cu un apropiat care observase acele momente, era încântat de felul în care au reușit să-i "încercuiască" pe agenții de poliție G. și H..

În realitate, deplasarea celor doi ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Serviciului Rutier Timiș la Recaș, Z. și BB., în data de 22 octombrie 2014, a avut loc în același context al intimidării persoanei vătămate G., pentru a-l determina să fie de acord cu mutarea sa din localitate.

Comisarii șefi Z. și BB. au coordonat la acea dată un control inopinat, fiind efectuate teste cu etilotestul pentru polițiștii G. (care era în timpul liber) și H., cărora le-au fost cerute rapoarte, în care să arate motivele pentru care erau împreună, iar H. nu se afla în post.

S-a reținut că în datele de 23, 26 și 27 octombrie 2014 au avut loc mai multe convorbiri telefonice între primarul D., șeful Poliției Oraș Recaș C., respectiv Z., șef al Serviciului Rutier din cadrul I.P.J. Timiș, convorbiri în cadrul cărora erau permanent schimbate între interlocutori informații cu privire la activitățile părții vătămate G., ori se purtau discuții în legătură cu identificarea unor modalități de "neutralizare" a acestuia. Tot în data de 27 octombrie 2014 s-a încercat exercitarea de presiuni psihice asupra agentului șef G. din partea apropiaților primarului D.

Astfel, din declarațiile martorilor K., EE., FF., G. și GG., a rezultat că viceprimarul localității, K., însoțit de șeful poliției locale, E., s-au deplasat la Liceul Teoretic Recaș, au mers în biroul directoarei liceului, numita EE., întrebând-o dacă cunoaște cine este prietena fiului părții vătămate G., minorul G., directoarea EE. chemând-o pe directoarea adjunctă, FF., care a spus că prietena fiului părții vătămate este GG., iar la momentul când minora GG. s-a prezentat în biroul directoarei, cei doi au întrebat-o despre fiul persoanei vătămate, respectiv dacă a plecat de la bal împreună cu G., dacă are cunoștință despre distrugerea unor jardiniere de pe marginea aleii pietonale care face legătura între liceul teoretic și centrul orașului Recaș, întrucât cu o seară înainte, care a coincis cu balul bobocilor, s-ar fi produs astfel de distrugeri. GG. a spus că nu a fost împreună cu G. în afara liceului în seara când a avut loc balul bobocilor, nu îl crede în stare pe G. de așa ceva, că ea a plecat de la bal împreună cu tatăl ei. Deși la urmărirea penală s-a reținut că din cauza presiunii ce s-a exercitat asupra minorei GG., aceasta era speriată și a plecat din birou plângând, în faza de cercetare judecătorească martorii au declarat că discuția din birou s-a purtat pe un ton normal, iar minora nu era speriată și nici nu a plecat plângând din birou. Și martora GG. a relatat în fața instanței că nu a fost speriată sau intimidată în vreun fel. S-a reținut că ambele martore, respectiv directoarea liceului și directoarea adjunctă, au relatat că viceprimarul K. și inculpatul E. nu au mai întrebat și de alți elevi ci numai de G., astfel că nu poate fi primită susținerea că se efectuau cercetări cu privire la distrugerea jardinierelor ce ar fi avut loc în noaptea balului bobocilor, din moment toată atenția s-a îndreptat numai asupra minorului G., cu toate că la bal au participat probabil mare parte din elevii de la liceu. Minorul G. a declarat că a fost afectat de cele întâmplate, în momentul în care l-a sunat pe tatăl său să-i relateze cele întâmplate, plângea și nu știa ce se întâmplă, insistând să fie luat de urgență de la liceu.

În continuare, s-a reținut că abia în data de 23.10.2014, respectiv după două luni de la data comunicării propunerilor de modificări structurale, comanda IPJ Timiș i-a cerut martorului HH., șeful Poliției Municipiului Lugoj, să întocmească cât mai repede o notă de fundamentare pentru a obține o funcție de agent la Biroul Poliției Rutiere. El a transmis această solicitare șefului Biroului Rutier, II. a întocmit nota cu nr. x din data de 23.10.2014, HH. a aprobat-o și a fost trimisă către I.P.J. Timiș cu adresa x/23.10.2014, dar nu este aprobată de către nici unul dintre ofițerii din comanda I.P.J. Timiș.

S-a constatat că șefii IPJ au solicitat șefului Poliției Municipiului Lugoj să întocmească nota de fundamentare, aspect ce a rezultat din declarația inculpatului A. care a declarat că în urma ședinței de comandă, undeva prin luna octombrie sau noiembrie i-a solicitat lui B. să ia legătura cu HH. pentru a pregăti nota de fundamentare privind necesitatea măririi statului de organizare la Poliția Lugoj cu o funcției de agent de poliție rutier. Și inculpatul B. a recunoscut că A. i-a solicitat să ia legătura cu HH. ca să întocmească nota de fundamentare. Astfel, s-a reținut convorbirea din data de 23.10.2014 dintre HH. și II. în care îi sublinia urgența adresei prin care solicitau o funcție de agent pentru Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Lugoj.

În data de 27.10.2014 a avut loc Ședința Consiliului de Conducere a IPJ Timiș, pe ordinea de zi neaflându-se nicio mențiune cu privire la dezbaterea vreunor propuneri făcute de I.P.J. Timiș cu privire la modificările structurale a statului de organizare a unității. La ședință au participat șefii IPJ Timiș, A. și B., din partea Poliției Municipiului Lugoj comisarii șefi HH. și JJ., iar din partea Poliției Orașului Recaș, comisar șef C. Ședința a început cu prezentarea de către comisarul KK. de la Serviciul Resurse Umane a unei note de fundamentare "a Poliției Mun. Lugoj - Biroul Rutier nr. x/23.10.2014, privind redistribuirea unei funcții de agent pentru suplimentarea efectivelor Biroului Rutier, prin redistribuire de la Comp. Rutier Recaș - Se aprobă". Din această mențiune nu rezultă dacă Biroul Rutier Lugoj a cerut să-i fie redistribuită o funcție de agent de poliție, indiferent de la care subunitate sau dacă a cerut în mod special o funcție de la Compartimentul Rutier din cadrul Poliției Orașului Recaș. Nu rezultă deci cine a indicat cu precizie care funcție și de la care subunitate va fi propusă a fi mutată la Poliția Municipiului Lugoj. Mențiunea este doar că se aprobă, fără nici o altă dezbatere.

S-a observat că în cadrul ședinței A. prezintă faptul că "Din data de 01.12.2014 va intra în vigoare noul stat de organizare a I.P.J. Timiș; SIF (n.r. devine) Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) - cu 3 Birouri (...) dispare sintagma cercetări penale (...)" dar nu mai face absolut nici o referire la nota de fundamentare prezentată de KK. la începutul ședinței și nici nu aduce la cunoștința participanților care este modalitatea în care el mai poate face modificări în statul de organizare al I.P.J. Timiș, din moment ce acesta era deja definitivat, urmând a intra în vigoare începând cu data de 01.12.2014. Se menționează totuși, la solicitarea unui participant, că la ședința din luna noiembrie vor primi toți propunerile întocmite de comandă cu privire la statul de funcții al I.P.J. Timiș. La ședință au participat și A., B., din partea Poliției Municipiului Lugoj comisarii șefi HH. și JJ., iar din partea Poliției Orașului Recaș, comisar șef C.

S-a reținut că la data de 28.10.2014 subcomisarul de poliție KK. a întocmit un "EXTRAS" din procesul-verbal al ședinței consiliului de conducere a IPJ Timiș din data de 27.10.2014. . În acest document înregistrat cu nr. x/28.10.2014, îi menționează pe toți participanții la ședință și este semnat tot de KK. pentru șeful Serviciului Resurse Umane și de către șeful inspectoratului, A. În cuprinsul acestui înscris s-a menționat că "În ordinea de zi la pct. 6, secțiunea "Diverse" a fost prezentată nota Poliției Municipiului Lugoj Biroul Rutier (...) prin care se solicită suplimentarea cu o funcție a numărului de agenți de poliție." Această afirmație este nereală, deoarece în procesul-verbal de ședință din data de 27.10.2014 este menționată prezentarea acestei note imediat după prezentarea ordinii de zi și nicidecum la finalul ședinței, respectiv la "pct. 6, secțiunea "Diverse", punct care era ultimul pe ordinea de zi și în cadrul căruia au avut loc alte discuții. Din procesul-verbal de ședință din data de 27.10.2014 nu rezultă că a fost identificată deja funcția propusă a fi mutată de la Recaș la Lugoj, însă, în înscrisul numit "EXTRAS" se menționează expres că "în scopul creșterii eficienței activității polițienești desfășurate, comisarul șef A. a propus redistribuirea unei funcții ocupate de agent II din cadrul Poliției orașului Recaș - compartimentul rutier, poziția x, către Poliția Municipiului Lugoj Biroul Rutier - compartimentul mediu rural. Comisarul șef C. șeful Poliției orașului Recaș a fost de acord cu redistribuirea funcției, ceilalți participanți la ședință nu au ridicat obiecțiuni, fiind aprobată în unanimitate." Funcția care figura în statul de funcțiuni al Poliției Orașului Recaș la poziția x era ocupată în acel moment de către partea vătămată G. În acest extras s-a concluzionat că "În condițiile prezentate și având în vedere acordul unanim al membrilor Consiliului de Conducere a I.P.J. Timiș, Consiliul a hotărât promovarea către I.G.P.R. - D.M.R.U. a propunerii de modificare a statului de organizare care presupune redistribuirea postului de execuție identificat". Și această mențiune este nereală deoarece din procesul-verbal de ședință nu rezultă că ar fi fost aprobată în cadrul ședinței de consiliu mutarea acelei funcții, respectiv cea de la poziția x, ocupată de G., de la Recaș la Lugoj.

S-a constatat că, tot în data de 28.10.2014, Serviciul Resurse Umane din cadrul I.P.J. Timiș a trimis la IGPR o adresă cu nr. x (același număr de înregistrare cu numărul de înregistrare alocat notei de fundamentare făcută de II., șeful Biroului Rutier din cadrul P.M. Lugoj) semnată tot de către KK. pentru șeful Serviciului Resurse Umane și de către șeful inspectoratului, A., prin care se menționează "În completarea adresei noastre nr. x din 18.08.2014, în baza analizei din ședința Consiliului de Conducere a I.P.J. Timiș din data de 27.10.2014 vă adresăm rugămintea de a aproba și redistribuirea funcției de agent II din cadrul Poliției orașului Recaș - compartimentul rutier, poziția x, către Poliția Municipiului Lugoj Biroul Rutier - compartimentul mediu rural. Menționăm că postul este ocupat, urmând a se declanșa procedurile legale privind managementul resurselor umane."La această adresă s-a anexat și documentul numit "EXTRAS".

În data de 11.11.2014 I.G.P.R. - Direcția Management Resurse Umane a comunicat I.P.J. Timiș, respectiv șefului inspectoratului, prin adresa cu numărul x - Lista cu modificările ce se efectuează în statele de organizare ale Poliției Române și anexează două documente care privesc același lucru "Extras din Lista cu modificările ce se efectuează în statul de organizare a I.P.J. Timiș". Sunt denumite "Anexa 1 (...) nr. x din data de 11.11.2014 (2 file, 4 pagini, caracter "Secret")" și "Anexa 2 (...) nr. x din data de 11.11.2014 (9 file, 18 pagini, caracter "Secret")".

În data de 20.11.2014, inspectorul șef A. a dat dispoziția nr. 410 prin care a dispus înființarea unor comisii care să identifice polițiștii