ÎCCJ, Decizia nr. 189/2022

Ședința publică din data de 26 septembrie 2022

Asupra recursului de față;

I. Circumstanțele cauzei

În dosarul nr. x/2021.1*, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, prin Decizia nr. 89 din 20 ianuarie 2022, instanța a anulat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 7 decembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de A. de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 a declarat recurs A., recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători sub nr. x/2022.

Prin cererea de recurs, recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., raportat la dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

II. Procedura de filtrare a recursului

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare"; (iii) prezentul dosar a fost început la 17 februarie 2018, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 începând cu 21 decembrie 2018.

Prin încheierea din 23 mai 2022, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți.

Raportul a fost comunicat părților la 27 mai 2022, 2, 3, 6 și 7 iunie 2022.

III. Considerentele Înaltei Curți

Înainte de a proceda la verificarea îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezentul recurs este inadmisibil, pentru argumentele arătate în continuare.

În raport cu dispozițiile art. 129 din Constituție și ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Hotărârea ce formează obiectul prezentei cauze, prin care a fost soluționată o cerere de recurs, este o hotărâre judecătorească definitivă, conform 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care nu face parte din categoria hotărârilor susceptibile de recurs în condițiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. ori art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează competența Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De asemenea, se constată că nici art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și nici vreo altă dispoziție legală nu reglementează calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care este soluționat recursul declarat împotriva încheierii prin care este respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Cuirții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată.

Pentru argumentele expuse, se reține că hotărârea atacată nu este supusă recursului, motiv pentru care, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.

Având în vedere că, în actualul stadiu procesual, este analizată cu prioritate admisibilitatea recursului în procedura reglementată de art. 493 din C. proc. civ., în forma în vigoare anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de recurent nu poate forma obiectul analizei în cadrul unei căi de atac nereglementate de lege, așa cum s-a arătat în considerentele anterioare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 89 din 20 ianuarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.1*.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2022.