ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5073/2022

Ședința publică din data de 2 noiembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 29.01.2020 sub dosar nr. x/2020, reclamantul A., față de sesizarea depusă la Consiliul Superior al Magistraturii cu nr. x/06.09.2019, transmisă spre soluționare la Inspecția Judiciară cu nr. 19/4286 din 10.09.2019, soluționată prin rezoluția nr. 3653/A din 24. 10.2019, față de care a depus o plângere soluționată prin rezoluția nr. C19-4605 din 13.01.2020, a formulat plângere la instanța judecătorească, solicitând examinarea și admiterea plângerii, spre a dispune în conformitate cu art. 304 pct. 5, art. 322 pct. 2 și 7, art. 324 alin. (1) pct. 1, art. 261 alin. (3), art. 105 alin. (2) și art. 103 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. din 1865 constarea nulității și anularea hotărârilor judecătorești prin care cererile de revizuire formulate au fost respinse ca urmare a admiterii excepției tardivității, în condițiile în care, dintr-o regretabilă eroare, a fost împiedicat, printr-o împrejurare mai presus de voința sa, să depună respectivele cereri în termen de o lună de la data comunicării deciziei nr. 1134 din 08.03.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2001, obligația procedurală de comunicare dintr-o regretabilă eroare nu a mai fost efectuată conform art. 261 alin. (3) și art. 266 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865. Reclamantul a arătat că a intrat în posesia deciziei în data de 27.07.2018 și a depus cererile de revizuire din data de 30.07.2018 în limitele termenului de o lună de la această dată.

Prin cererea precizatoare depusă la 10.03.2020, reclamantul A. a arătat că indică următorii pârâți în proces: Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Instituția Prefectului Județului Brașov prin Prefect, Municipiul Brașov prin Primar, S.C. B. S.R.L. Brașov și S.C. C. S.A. Brașov. Totodată, în legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată, reclamantul a criticat admiterea excepției de tardivitate a cererii de revizuire de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul omisiunii de comunicare a deciziei ÎCCJ nr. 1134/28.03.2018, aceasta înlăturând temeiul incidenței excepției în discuție. În consecință, reclamantul a solicitat constatarea încălcării de către secția I Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a art. 261 alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865, iar în urma aplicării art. 105 alin. (2) coroborat cu art. 103 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. de la 1865 să se dispună anularea hotărârilor judecătorești prin care a fost admisă excepția tardivității depunerii cererilor de revizuire; obligarea reclamantului să ducă la îndeplinire anularea hotărârilor judecătorești prin care a fost admisă excepția tardivității depunerii cererii de revizuire și după pronunțarea nulității să depună în termen de 15 zile noi cereri de revizuire; respingerea cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 797 din 17.09.2020, Curtea de Apel București:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Instituția Prefectului Județului Brașov prin Prefect, Municipiul Brașov prin Primar, B. S.R.L., și C. S.A., în ceea ce privește cererea formulată de reclamantul A. vizând rezoluțiile emise de Inspecția Judiciară;

- a respins cererea formulată de reclamantul A., vizând rezoluțiile emise de Inspecția Judiciară, în contradictoriu cu pârâții Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Instituția Prefectului Județului Brașov prin Prefect, Municipiul Brașov prin Primar, B. S.R.L. și C. S.A., pentru lipsa calității procesuale pasive;

- a admis excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamantul A. asupra chestiunilor ce excedează analiza rezoluțiilor emise de Inspecția Judiciară, respingând în consecință cererea de chemare în judecată formulată pentru acele chestiuni;

- a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, vizând rezoluțiile emise de Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea acțiunii în sensul recunoașterii comunicării deciziei nr. 1134/28.02.2018, pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr. x/2001 (nr. inițial 9818/1996) la data de 27.07.2018, dată de la care curge termenul de o lună pentru depunerea cererilor de reizuire conform art. 324 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. din 1865.

4.1. Intimata-pârâtă B. S.R.L. Brașov a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.3. Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.4. Intimata-pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatele Inspecția Judiciară și Înalta Curte de Casație și Justiției, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, dimpotrivă, se reiau aspecte referitoare la fondul cauzei, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conținutul concret al hotărârii atacate.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute expres și limitativ de lege.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În absența unor critici aduse hotărârii primei instanțe, care să se circumscrie motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., controlul ierarhic specific căii de atac a recursului nu poate fi exercitat, instanța superioară neputând proceda la o reevaluare a susținerilor în fapt și în drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nefiind aplicabile, pentru verificarea legalității unei hotărâri judecătorești supusă căii de atac a recursului, regulile specifice în materia apelului.

Deoarece reclamantul nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de intimatele Inspecția Judiciară și Înalta Curte de Casație și Justiție, și va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimatele Inspecția Judiciară și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 797 din data de 17 septembrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 noiembrie 2022.