ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3897/2022

Ședința publică din data de 13 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Blaj a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 184 din 28.07.2021 privind soluționarea contestației formulate de către UAT Municipiul Blaj înregistrată la MLPDA sub nr. x/07.07.2021, emisă de către pârât prin Compartimentul de soluționare contestații, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/28.05.2021 emisă de pârât privind contractul nr. x/22.07.2019 pentru proiectul cu cod SMIS 123743 cu titlul "Extindere și dotare ambulatoriu Spital municipal Blaj" și, pe cale de consecință, anularea reducerilor procentuale în cuantum de 100% aplicate în baza acestui act administrativ valorii Contractelor de achiziție nr. x/05.08.2019 și nr. y/05.08.2019.

În drept, au fost invocate dispozițiile H.G. nr. 395/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 98/2016 și Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 1586 din 24 martie 2022, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București a reținut în esență că în contenciosul administrativ este dedus judecății raportul de drept administrativ ce se naște într-o autoritate publică și o persoană vătămată, ca regulă generală acestea fiind și persoanele cu calitate procesuală.

Aplicând dispozițiile legale situației de fapt existente în prezenta cauză, instanța a constatat că potrivit contractului încheiat între reclamantă și pârât, părți sunt beneficiarul Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Blaj și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Având în vedere ansamblul dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 instanța a constatat că în raportul de drept administrativ dedus judecății nu Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Blaj are calitatea de autoritate publică în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, aceasta fiind beneficiarul contractului de finanțare, ci Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este organul de stat care acționează în regim de putere publică iar în virtutea competenței legale, de gestionare a fondurilor europene a și emis actele administrative care sunt contestate în prezenta cauză, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Blaj având, în speță, calitatea de persoană vătămată.

Or, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Tribunalul București a constatat că, în speță, nu autoritatea publică are calitatea de reclamant, ci o are pe aceea de pârât, astfel că sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I, respectiv competentă este instanța de la sediul reclamantului, întrucât potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011 beneficiar poate fi atât o persoană de drept public cât și o persoană de drept privat.

Prin urmare, având în vedere că prin Legea nr. 212/2018 care a modificat Legea nr. 554/2004, a fost instituită o competență teritorială exclusivă de la care părțile nu pot deroga, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba - SCAF.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția a II-a contencios administrativ și fiscal și de Insolvență, la data de 21.04.2022, sub același număr de dosar.

Hotărârea Tribunalului Alba, secția a II-a contencios administrativ și fiscal și de Insolvență

Prin Sentința administrativă nr. 351/CAF/2022 din 07 iunie 2022, Tribunalul Alba a admis, la rându-i, excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de către reclamantă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat de drept judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Alba a reținut în esență că, în determinarea instanței competente să judece cauza, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) teza II din Legea nr. 554/2004 și, raportat la dispozițiile art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019, ce prevăd că "(1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu", în prezenta cauză competența de soluționare a pricinii îi revine Tribunalului București, prin raportare la sediul pârâtului (București, bd. x, Latura Nord, nr. 16, sector 5).

Prin urmare, a apreciat că, în cauză, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată având ca obiect anularea celor două acte administrative ce fac o obiectul judecății aparține exclusiv instanței de la sediul pârâtului, care este în București.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Argumente de fapt și de drept relevante

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Blaj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 184 din 28.07.2021 privind soluționarea contestației formulate de către UAT Municipiul Blaj înregistrată la MLPDA sub nr. x/07.07.2021, emisă de către pârât prin Compartimentul de soluționare contestații, precum și anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/28.05.2021 emisă de pârât privind contractul nr. x/22.07.2019 pentru proiectul cu cod SMIS 123743 cu titlul "Extindere și dotare ambulatoriu Spital municipal Blaj" și, pe cale de consecință, anularea reducerilor procentuale în cuantum de 100% aplicate în baza acestui act administrativ valorii Contractelor de achiziție nr. x/05.08.2019 și nr. y/05.08.2019.

Analizând astfel cererea de chemare în judecată Înalta Curte constată că titularul acesteia este Municipiul Blaj, iar, raportat la obiectul acțiunii, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, alin. (2) al acestui articol făcând trimitere la Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, calitate de pârât având Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite cu privire la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, respectiv cu privire la consecințele pe care le atrage încadrarea reclamantului ca persoană vătămată prin actul administrativ contestat, asupra instanței competente să judece cauza.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței (24.12.2019):

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Totodată, potrivit art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 "Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu", iar art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 definește noțiunea de "instituții publice locale" ca fiind "denumirea generică, incluzând comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora".

Astfel, Înalta Curte constată că reclamantul Municipiul Blaj are calitatea de instituție publică, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, care include în această sintagmă și "municipiile", iar din reglementarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 reiese că legiuitorul a avut în vedere două ipoteze și anume: prima, în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat și a doua, în care calitatea de reclamant o are o autoritate publică, instituție publică sau asimilată, textul legal neinstituind nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l doar calitatea reclamantului.

Deși, în prezenta cauză, reclamantul Municipiul Blaj, acționează în calitate de " persoană vătămată" printr-un act administrativ emis de o altă autoritate publică și nu în calitate de emitent al actului administrativ contestat, în lipsa unor mențiuni derogatorii în cuprinsul articolului 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 referitoare la calitatea autorității publice - de persoană vătămată printr-un act administrativ sau de persoană juridică ce acționează în regim de putere publică, reține Înalta Curte că, în orice împrejurare, indiferent de obiectul acțiunii judiciare, în situația în care o autoritate publică are calitate de reclamantă, într-o acțiune de contencios administrativ, trebuie să se adreseze instanței de la sediul pârâtului, legiuitorul instituind o normă de competență teritorială exclusivă în favoarea acestei instanțe.

Înalta Curte nu-și poate însuși punctul de vedere exprimat de Tribunalul București, în sensul aplicării tezei I a articolului 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reținând că reclamantul are calitatea de instituție publică, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, care include în această sintagmă comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

De asemenea, constată că articolul 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este foarte clar în această privință, în sensul că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, iar reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, indiferent de calitatea pârâtului.

Or, câtă vreme legiuitorul nu instituie vreo distincție în stabilirea competenței teritoriale de soluționare a cauzei în raport cu calitatea pârâtului, ci distincția se face doar în funcție de calitatea reclamantului, orice altă interpretare în raport cu alte aspecte, ce exced textului de lege aplicabil, nu poate dobândi efecte juridice, cu atât mai mult cu cât competența teritorială la care se referă art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este una exclusivă, de la care nici părțile și nici instanța nu pot deroga.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice de drept privat, în condițiile în care titularul cererii de chemare în judecată - Municipiul Blaj- este o autoritate publică/persoană juridică de drept public, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituție publică, fără a face distincțiile reținute de Tribunalul București.

Prin urmare, în considerarea calității de instituție publică a reclamantului Municipiul Blaj și a sediului pârâtului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Publice, aflat în București, b-dul x nr. 16,Latura Nord, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul București.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența teritorială de soluționare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Blaj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 13 septembrie 2022.