ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3543/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Pitești și Tribunalul Argeș:

- obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului privind aprobarea modificării statului de funcții al Judecătoriei Pitești, în sensul transformării postului pe care îl ocupă în funcția de grefier-arhivar cu studii superioare, începând cu data de 27.10.2020;

- obligarea Curții de Apel Pitești la emiterea deciziei de încadrare pe postul de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 27.10.2020;

- repararea prejudiciului produs prin acțiunea pârâților constând în plata diferenței dintre suma care i s-a plătit efectiv și suma care ar fi trebuit să i se plătească, începând cu data de 27.10.2020, prin luarea în considerare a funcției de grefier-arhivar cu studii superioare;

- actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflație și aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligații de plată privind diferențele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenței plății sumelor ce ar fi trebuit să îmi fie achitate (datele la care s-au efectuat plățile salariilor pentru activitatea desfășurată începând cu data de 27.10.2020) până la plata efectivă a sumelor solicitate.

2.1. Prin sentința nr. 7 din 10 ianuarie 2022, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reținând că sunt incidente prevederile art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, întrucât reclamanta face parte din categoria personalului salarizat potrivit art. 1 Cap. 8 din Anexa V a Legii 153/2017, respectiv din cadrul personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești.

2.2. Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 639 din 23 martie 2022, a admis excepția necompetenței materiale, invocată de reclamantă prin notele scrise formulate, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a apreciat că, întrucât raportul juridic dedus judecății privește raporturile de serviciu ale funcției publice, în cauză sunt incidente prevederile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care stabilesc, în favoarea tribunalelor, competența materială exclusivă în soluționarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, fără a face distincție după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local.

Or, legiuitorul a prevăzut competența materială și teritorială exclusivă a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal doar în cazul litigiilor având ca obiect plângerile formulate de personalul vizat, împotriva hotărârilor prin care se soluționează contestația împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, în cauză reclamanta nu a formulat o astfel de plângere.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul cauzei deduse judecății vizează obligarea autorităților publice pârâte la emiterea ordinului privind aprobarea modificării statului de funcții al Judecătoriei Pitești, în sensul transformării postului pe care îl ocupă în funcția de grefier-arhivar cu studii superioare, respectiv la emiterea unei decizii de încadrare a reclamantei în funcția de grefier-arhivar cu studii superioare și la repararea prejudiciului produs, cu actualizarea sumelor astfel stabilite.

Se reține că, la data de 26.10.2020, Curtea de Apel Pitești a organizat un examen, în condițiile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, iar reclamanta, invocând promovarea acestui examen înrucât sunt îndeplinite condițiile art. 28 alin. (1) și art. 29

1

din Hotârărea C.S.M. nr. 181/2007, a solicitat numirea sa în funcția de grefier arhivar cu studii superioare în cadrul Judecătoriei Pitești, în raport cu dispozițiile art. 41 comborate cu cele ale art. 29 și art. 39 din Hotârărea C.S.M. nr. 187/2007.

În cauză, este de menționat că reclamanta face parte din categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, însă nu sunt incidente prevederile art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, întrucât nu este în discuție o plângere formulată împotriva hotărârilor prin care se soluționează contestația împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, și nu este vorba nici despre un raport de serviciu al unui funcționar public, având în vedere categoria profesională din care face parte reclamanta, care are statut separat de cel al funcționarilor publici (Legea 188/1999) reglementat de Legea nr. 567/2004.

Prezentul demers judiciar privește cenzurarea refuzului nejustificat al autorităților pârâte de a emite acte administrative, prin care să fie valorificat examenul de promovare susținut de reclamantă, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, contenciosul administrativ este definit ca fiind "activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim."

În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată, în raport cu obiectul cererii deduse judecății, că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, care prevăd:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Pentru stabilirea competenței materiale, prevederile menționate instituie două criterii, respectiv criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice și criteriul valoric, astfel cum s-a reținut, cu caracter unitar, în jurisprudența Înaltei Curți.

În cauză, este relevant criteriul rangului autorității publice, având în vedere că se invocă refuzul nejustificat al pârâților de a valorifica examenul de promovare susținut de reclamantă și obligarea autorităților la emiterea unor acte administrative, respectiv se solicită, în principal, obligarea Ministerului Justiției (autoritate publică centrală) la emiterea unui ordin privind modificarea statului de funcții al Judecătoriei Pitești, conform art. 135 din Legea nr. 304/2004, și, în consecință, obligarea Curții de Apel Pitești la emiterea unei decizii de încadrare a reclamantei în funcția astfel transformată.

Prin urmare, în raport cu prevederile legale menționate, competența materială de soluționare a cauzei revine, așadar, în primă instanță, Curții de Apel Pitești, în a cărei circumscripție domiciliază și reclamanta, fiind incidente, totodată, sub aspectul competenței teritoriale, prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Pitești

și Tribunalul Argeș, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 iunie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.