ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3049/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3049/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 26 mai 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la 06.05.2019 pe rolul Curții de Apel București, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecția Judiciară, formulând contestație împotriva:
Adresei nr. x/16.04.2019 și rezoluției inspectorului-șef emise în dosarul nr. x și comunicate de Inspecția Judiciară prin Poșta Română la data de 19.04.2019;
Adresei nr. x/16.04.2019 și rezoluției inspectorului-șef emise în dosarul nr. x și comunicate de Inspecția Judiciară prin Poșta Română la data de 19.04.2019;
Adresei nr. x/25.04.2019 emise în dosarul nr. x și comunicate de Inspecția Judiciară prin e-mail-ul x@x.ro la adresa sa de e-mail x@x.com. în data de 25.04.2019, ora 1:24 PM, adrese pe care le consideră a fi nelegale și netemeinice, solicitând desființarea rezoluțiilor inspectorului-șef și rezoluțiilor de clasare nominalizate și trimiterea dosarelor pentru completarea verificărilor Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii București.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 544 din 3 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția decăderii ca neîntemeiată.
A fost respinsă cererea reclamantei de înaintare a dosarelor penale ca neîntemeiată.
A fost cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs formulată
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și admiterea contestației astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică și că va prezenta motivele de fapt și de drept până la primul termen de judecată întrucât sentința nu i s-a comunicat complet.
Apărările intimatei
Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile tardivității și nulității recursului, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate excepția tarvidității formulării cererii de recurs, astfel cum prevăd dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este tardiv formulat.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:
"Hotărârea pronunțată în prima instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".
În ceea ce privește recursul formulat de reclamanta A., se constată că sentința recurată a fost comunicată acesteia la data de 19.08.2020, iar cererea de recurs a fost înaintată prin e-mail la data de 15.09.2020 .
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.
În raport de aceste aspecte, se constată că recursul de față a fost declarat cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termen care s-a împlinit pentru recurenta-reclamantă la data de 4 septembrie 2020.
Potrivit dispozițiilor art. 186 din C. proc. civ., partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Recurenta a susținut că nu s-a aflat la domiciliul său la momentul comunicării sentinței și că în termenul legal de 15 zile de la data comunicării efective (01.09.2020), a depus cererea de recurs, solicitând, totodată, să i se impună instanței de fond să-i comunice sentința integral și să i se acorde un termen pentru motivarea în fapt și în drept a recursului.
Înalta Curte reține că împrejurările arătate de parte nu pot fi valorificate în sensul evocat de aceasta, întrucât nu a fost formulată și o cerere de repunere în termenul de declarare a recursului în condițiile art. 186 din C. proc. civ. redate anterior.
Prin urmare, față de considerentele expuse anterior, în temeiul dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 544 din 3 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 544 din 3 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 26 mai 2022.