ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2917/2022

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la data de 21.1.02019, reclamantul A., prin împuternicit B., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, a solicitat anularea Deciziei nr. 20996/27.08.2019 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraților și obligarea acestuia la plata sumei de 55.923,25 RON, reprezentând achitare piese Frontal factura x și achitare manoperă factura x.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 337 din 2 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX -a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. În motivarea căii de atac exercitate, recurentul - reclamant a arătat, în esență, că procura autentificată sub nr. x/20.10.2016 la BNP "C." este dată de către mandant pentru reprezentarea sa în judecată, fiind indicat totodată, în mod explicit, și litigiul(individualizat sub aspectul obiectului și cauzei cererii de chemare în judecată), în legătură cu care a înțeles să confere acest drept. Greșita aplicare de către instanța de fond a dispozițiilor art. 2016 C. civ. în referire la dispozițiile art. 85-art. 86 C. proc. civ. rezultă și din împrejurarea reținerii eronate a faptului că procura autentificată sub hr. 4632/20.20.2016 nu ar conține mențiunea expresă a împuternicirii mandatarului cu dreptul de a intenta actiunea, deși din interpretarea literală și sistematică a alin. (2) coroborat cu alin. (1) din procură rezultă expres dreptul mandatarului de a formula cereri și de a-l reprezenta pe mandant în fața instanțelor de judecată.

Întâmpinarea formulată în cauză Intimatul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată în raport de motivele de casare invocate și încadrate de parte în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Demersul judiciar al reclamantului vizează anularea Deciziei nr. 20996/27.08.2019 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraților și obligarea acestuia la plata sumei de 55.923,25 RON, reprezentând achitare piese Frontal factura x și achitare manoperă factura y. Soluționând cauza, prima instanță a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și a respins sub acest aspect acțiunea formulată de reclamant, reținând că reține că formularea "mandatarul mă va reprezenta (…) la instanța judecătorească competentă dacă va fi cazul pentru soluționarea dosarelor de daune", nu reprezintă un mandat expres pentru învestirea Curții de Apel București cu acțiunea de față. Înalta Curte reține incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile în soluționarea excepției lipsei calității de reprezentant. Contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că procura autentificată sub nr. x/20.10.2016 reprezintă un mandat special în sensul dispozițiilor art. 2016 alin. (2) din C. civ. Potrivit art. 2016 alin. (1) C. civ., "Mandatul general îl autorizează pe mandatar să efectueze numai acte de conservare și de administrare. (2) Pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacții ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta acțiuni în justiție, precum și pentru a încheia orice alte acte de dispoziție, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod expres". În cauză, din cuprinsul procurii anterior menționate, rezultă că reclamantul A. l-a împuternicit pe B. să îl reprezinte în relația cu D. S.A., Autoritatea de Supraveghere Financiară, Fondul de Garantare a Asiguraților, instanțe de judecată sau la orice instituție abilitată, persoane fizice sau juridice, cât și oriunde trebuința o va cerere, la procedura de soluționare a dosarului de daune pentru pentru autoturismul proprietatea sa. În paragraful următor, se menționează că mandatarul îl va reprezenta pe reclamant la instanța judecătorească competentă dacă va fi cazul pentru soluționarea dosarelor de daune. În reglementarea art. 86 prima teză C. proc. civ., mandatarul cu procură generală poate să îi reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume, ceea ce presupune că mandatul de reprezentare în justiție trebuie considerat ca un mandat special în raport cu mandatul de administrare sau cu orice mandat având un caracter general. În cauză, puterile date mandatarului sunt determinate expres, din conținutul procurii rezultând cu claritate obiectul acțiunii, în sensul că acesta vizează dosarul de daună înregistrat la Fondul de Garantare a Asiguraților. De altfel, din actele dosarului rezultă că cererea de plată adresată Fondului de Garantare a Asiguraților a fost formulată de mandatar. Prin urmare, instanța de control judiciar constată că, în cauză, prin procura autentificată sub nr. x/20.10.2016 mandatarul a primit o împuternicire expresă pentru a intenta acțiuni în justiție. În ceea ce privește depunerea în original a procurii, Înalta Curte constată că recurentul - reclamant a anexat cererii de recurs originalul procurii autentificate sub nr. x/20.10.2016 de către BN "C.", fiind îndeplinite cerințele art. 151 C. proc. civ. Față de cele arătate mai sus, Înalta Curte constată că procura autentificată sub nr. x/20.10.2016 este suficientă atât pentru formularea cererii de chemare în judecată, cât și pentru exercitarea prezentei căi de atac. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.