ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1734/2021

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 13.10.2017, reclamantul Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Unitatea de Management a solicitat obligarea pârâtei Primăria Municipiului Aiud la plata sumei de 12.300 RON, reprezentând contravaloarea studiului de fezabilitate, plată efectuată în data de 27.02.2014, la care se adaugă o dobândă legală de 145,82 euro, echivalent în RON conform cursului BNR din ziua plății și la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 181 din 25 septembrie 2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Aiud și, în consecință, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Unitatea de Management a Proiectului în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Aiud, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul Ministerul Muncii și Protecției Sociale - Unitatea de Management a Proiectului, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În motivarea recursului s-a arătat că prin cererea modificatoare a cererii de chemare în judecată, în temeiul dispozițiilor art. 204 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul a precizat că înțelege să se judece cu Municipiul Aiud, prin Primar, precum și că renunță la judecata cu Primăria Municipiului Aiud, aceasta neavând calitatea de persoană juridică de drept public. Conform dispozițiilor art. 204 alin. (1) anterior menționat, reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. Recurentul a apreciat că primul termen de judecată în care părțile au fost legal citate a fost termenul de judecată din data de 25.09.2018, respectiv primul terrnen de judecată de la Curtea de Apel Aba Iulia, întrucât la termenul din 19.06.2018, Judecătoria Sectorului 1 București a declinat cauza spre soluționate altei instanțe. Este socotită drept prima zi de înfățișare, aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii. Prima zi de înfățișare nu se confundă cu primul termen de judecată. Primul termen constituie însă și prima zi de înfățisare, dar numai dacă sunt întrunite cumulativ cele două cerințe esențiale: părțile să fi fost legal citate și ele să poată pune concluzii. Având în vedere cele mai sus menționate, recurenta a apreciat că se impune înlăturarea dispozițiilor primei instanțe prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea modificatoare a cererii de chemare în judecată.

Apărările formulate de intimați Intimații Primăria Municipiului Aiud și Municipiul Aiud, prin primar, au depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului promovat și menținerea ca legală a sentinței primei instanțe.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Reclamantul Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Unitatea de Management a învestit instanța de contencios administrativ cu solicitarea de obligare a pârâtei Primăria Municipiului Aiud la plata sumei de 12.300 RON, reprezentând contravaloarea studiului de fezabilitate, plată efectuată în data de 27.02.2014, la care se adaugă o dobândă legală de 145,82 euro, echivalent în RON conform cursului BNR din ziua plății și la plata cheltuielilor de judecată. Instanța de fond a constatat că pretențiile deduse judecății izvorăsc din contractul de finanțare nr. x/6.11.2013 încheiat de reclamant cu Municipiul Aiud, având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile în sumă de 80.000 de Euro la care se adaugă valoarea impozitelor aferente, conform ordinului ministrului nr. 522 din data de 19.03.2013 în baza H.G. nr. 928/2007pentru ratificarea Acordului Cadru de împrumut F/P 1566/2006 între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru implementarea subproiectului intitulat Centrul de îngrijire de zi pentru copii aflați în situații de risc "Sf. Nicolae" și, date fiind dispozițiile art. 36 teza 1 din noul C. proc. civ., art. 8 alin. (2) și art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, respectiv art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu ocazia dezbaterilor din ședința publică din data de 25 septembrie 2018, astfel cum reiese din partea introductivă a sentinței pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, instanța a constatat că "potrivit art. 204 alin. (1) din C. proc. civ., modificarea cererii de chemare în judecată se poate face de reclamant până la primul termen de judecată la care a fost legal citată. Din punct de vedere al normelor de procedură primul termen de judecată a fost cel din fața Judecătoriei Sectorului 1 București, motiv pentru care la termenul din 19.06.2018 modificarea cererii de chemare în judecată, sub aspectul părților putea fi formulată numai cu acordul părților; luând în considerare punctul de vedere exprimat de pârâți prin concluziile orale, cu privire la Primăria Municipiului Aiud și prin întâmpinare de partea nou introdusă în cauză, Municipiul Aiud, Curtea a constatat că cererea modificatoare a cererii de chemare în judecată este inadmisibilă și a respins-o, instanța rămânând legal sesizată cu litigiul dedus judecății între Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Primăria Municipiului Aiud." Fiind învestită cu recursul promovat de reclamant împotriva sentinței pronunțate în cauză, Înalta Curte constată că argumentele acestuia vizează modul de soluționare a cererii de modificare a acțiunii inițiale, prin nerespectarea procedurii prevăzute de art. 204 C. proc. civ., susțineri pe care le-a apreciat că pot fi încadrate în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri poate fi cerută atunci când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 204 C. proc. civ. statuează că "(1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. … (3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților." În prezenta cauză, contrar susținerilor recurentului, instanța nu s-a raportat la prima zi de înfățișare ca fiind termenul până la care poate fi depusă cererea modificatoare a acțiunii. Noul C. proc. civ. a înlocuit noțiunea de "prima zi de înfățișare" cu cea a "primului termen de judecată", iar dispozițiile art. 204 anterior enunțate sunt de strictă interpretare - modificarea cererii de chemare în judecată poate fi realizată (fără acordul celorlalte părți) numai până la primul termen la care doar reclamantul este legal citat. Acest termen a fost cel din fața Judecătoriei Sectorului 1 București, din data de 30.01.2018, astfel încât, în mod corect, în lipsa acordului expres al pârâtei, Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea depusă de reclamant la data de 19.06.2018, de modificare a cererii de chemare în judecată, în sensul că acesta înțelege să se judece, în calitate de pârât și cu Municipiul Aiud, prin primar. Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe nu este pronunțată cu încălcarea vreunei reguli de procedură a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.