ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1905/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1905/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 5 octombrie 2022
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă la 16.06.2021, reclamantul Spitalul Municipal Fălticeni a chemat în judecată pe pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de 4.313.515,99 RON, reprezentând contravaloare servicii medicale prestate și validate de S.N.S.P.M.P.D.S.B., pentru perioada ianuarie- decembrie 2019.
Prin sentința nr. 237/14.09.2021, Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 56/17.02.2022, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre o nouă judecată curții de apel.
În motivare, a susținut că instanța de apel nu a solicitat lămuriri cu privire la modalitatea de negociere a contractului care se încheie anual între unitățile spitalicești și Casele de Sănătate, în baza rolului său activ.
Sub acest aspect, recurentul a mai arătat că între părți nu a existat o negociere reală și că au fost impuse clauzele contractuale, aspect recunoscut și de către intimată prin întâmpinări.
Recurentul a susținut că în etapa apelului a depus la dosar înscrisuri care evidențiau faptul că sumele aprobate spre decontare de către intimată nu erau susținute de probe, însă curtea de apel a ignorat aceste apărări.
În continuare, a mai arătat că nu este justificată trimiterea făcută de instanța de apel la Ordinul nr. 1043/2010 și actul adițional privind suplimentarea sumelor contractate, deoarece nu a urmărit o eventuală negociere cu intimata.
În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
La 28.04.2022 intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Înalta Curte a luat în examinare excepția nulității recursului, invocată din oficiu, asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., reține următoarele:
Articolul 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Așadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., condiția legală fiind aceea ca dezvoltarea motivelor trebuie să facă posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.
În speță, autorul căii de atac a indicat în mod expres motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Înalta Curte apreciază că susținerile recurentului-reclamant nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, deși a indicat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., criticile dezvoltate prin memoriul de recurs relevă, în realitate, nemulțumirea părții față de modalitatea în care instanța de apel a evaluat starea de fapt.
Sub acest aspect, a afirmat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, deoarece instanța nu a solicitat lămuriri cu privire la condițiile în care se încheie contractul anual dintre unitățile spitalicești și Casele de Sănătate, evidențiind că acesta nu poate fi negociat; a mai relevat faptul că în etapa apelului a depus la dosar înscrisuri din care reiese că sumele aprobate spre decontare de către intimată nu erau susținute de probe, însă curtea de apel a ignorat aceste apărări și în mod nejustificat a făcut trimitere la Ordinul nr. 1043/2010 și actul adițional de suplimentare buget.
Reamintind recurentului-reclamant că temeinicia stării de fapt reținute de instanța devolutivă nu poate fi repusă în discuție în calea extraordinară de atac a recursului, Înalta Curte arată că aceste afirmații nu pot fi considerate că reprezintă o motivare a căii de atac din perspectiva exigențelor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce ar putea fi subsumate motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Or, examinarea instanței de recurs este limitată de însuși conținutul introductiv al art. 488 C. proc. civ. doar la criticile de nelegalitate, nu și la cele de eventuală netemeinicie.
Nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sens procedural, respectiv atunci când nu se arată și nu se dezvoltă motivele de nelegalitate. O astfel de situație intervine și în cauza de față, din moment ce, așa cum s-a arătat, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. a fost invocată doar formal.
Față de considerentele expuse mai sus, subliniind că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant Spitalul Municipal Fălticeni împotriva deciziei civile nr. 56/17.02.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2022.