ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1775/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1775/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 27 septembrie 2022
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la 4 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței să dispună obligarea pârâților la recalcularea indemnizațiilor de încadrare în baza coeficientului de multiplicare 19,00 și la plata diferențelor salariale începând cu 9 aprilie 2015, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare, precum și la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului muncii și pe cele ale Legii nr. 62/2011, Legii nr. 71/2015 și Legii nr. 293/2015.
Prin sentința civilă nr. 1852/2021 din 29 iunie 2021, Tribunalul Alba, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a evocat dispozițiile art. 127 C. proc. civ. și decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale, după care a constat că reclamanții au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita, Parchetului de pe lângă Judecătoria Avrig și Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște.
A mai reținut că în circumscripția teritorială a parchetelor în care sunt încadrați reclamanții intră județele Sibiu, Alba și Hunedoara, aflate în raza teritorială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care are calitatea de pârât în prezenta cauză.
În aceste condiții, a apreciat că atunci când reclamanții au calitatea de procurori, iar cauza este de competența unei instanțe aflate în circumscripția teritorială a parchetului în care aceștia își desfășoară activitatea, trebuie sesizată una dintre instanțele judecătorești de același grad aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate.
În consecință, constatând că Tribunalul Vâlcea se află în circumscripția unei curți de apel învecinate, a declinat competența în favoarea acestui tribunal.
Prin sentința civilă nr. 2873 din 16 decembrie 2021, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, a apreciat că acțiunea nu este de competența instanței pe lângă care funcționează parchetul unde reclamanții își desfășoară activitatea și nici de competența unei instanțe inferioare acesteia.
A mai reținut că deși Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au calitatea de pârâți, art. 127 alin. (2
1
) C. proc. civ. nu este incident în cauză, deoarece acest text de lege vizează exclusiv calitatea de pârâtă a unei instanțe de judecată.
Prin urmare, constatând că locurile de muncă ale reclamanților erau în cadrul unor parchete din circumscripția Tribunalului Sibiu la data introducerii acțiunii, cauza a fost declinată în favoarea acestui tribunal.
Prin sentința civilă nr. 399/2022 din 27 iunie 2022, Tribunalul Sibiu, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competență între instanțele sesizate și a înaintat dosarul instanței supreme în vederea soluționării conflictului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanții au calitatea de procurori, iar printre pârâții chemați în judecată figurează și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În urma expunerii unor considerații teoretice cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., Tribunalul Sibiu a apreciat că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Vâlcea.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți sub același număr de dosar.
Analizând actele dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza finală C. proc. civ., există conflict negativ de competență, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Verificând cerințele impuse de acest text de lege, Înalta Curte constată că instanțele s-au dezînvestit succesiv prin declinare, iar ultima instanță învestită și-a declinat la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente. Fiind ivit un conflict negativ de competență, se impune emiterea regulatorului de competență.
Acțiunea are ca obiect obligarea pârâților la recalcularea indemnizațiilor reclamanților și la plata diferențelor salariale, fiind astfel dedus judecății un conflict de muncă.
Potrivit art. 208 din Legea nr. 62/2011, "conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal".
Astfel, competența de soluționare în primă instanță a litigiilor de muncă revine tribunalelor.
Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar conform alin. (3) al aceluiași articol "dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."
Din analiza coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că procurorii reclamanți trebuie să-și desfășoare activitatea la parchetul de pe lângă instanța competentă sau la parchetul de pe lângă instanța superioară în grad instanței competente pentru a fi aplicabil acest caz de competență teritorială facultativă.
Or, reclamanții din prezenta cauză au calitatea de procurori în cadrul unor parchete de pe lângă judecătorii, unul dintre ei fiind eliberat din funcție prin pensionare la data introducerii acțiunii, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ.
De asemenea, nu este aplicabil nici art. 127 alin. (2
1
) C. proc. civ., care prevede că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât. Aceasta deoarece printre pârâții chemați în judecată figurează numai parchete de pe lângă tribunale și curți de apel, nu și instanțe de judecată.
Nefiind incidente dispozițiile referitoare la competența teritorială facultativă, instanța competentă teritorial se determină în baza art. 210 din Legea nr. 62/2011, potrivit căruia "cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."
Astfel, conflictele de muncă se judecată în primă instanță de tribunalul în circumscripția căruia se află domiciliul sau locul de muncă al reclamantului.
Deși reclamanții au introdus acțiunea pe rolul Tribunalului Alba, niciunul dintre ei nu are domiciliul sau locul de muncă în circumscripția acestui tribunal.
Dat fiind că aceștia au domiciliul și/sau locul de muncă în circumscripția Tribunalului Sibiu, competența de soluționare a cauzei revine acestui tribunal.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 septembrie 2022.