ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1748/2022

HOTĂRÂRE

22.09.2022

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1748/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1). Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, la data de 24 august 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL GORJ și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, constatarea nulității absolute a adeverinței nr. x din 23.03.2021 emise de Tribunalul Gorj; anularea deciziei nr. 190392 din 11 iunie 2021 emise de Casa Județeană de Pensii Gorj și emiterea unei noi decizii și obligarea Casei Teritoriale de Pensii Gorj și la diferența dintre pensia calculată conform noii decizii și cea pe care o încasează, începând cu data pensionării și până în prezent.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj a depus întâmpinare, prin care, pe cale de excepție, a invocat necompetența teritorială a Tribunalului Vâlcea, în baza prevederilor art. 154. alin. (1) din Legea 263/2010, în opinia sa, competența revenind Tribunalului Gorj.

2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1). Prin sentința civilă nr. 600 din 18 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Vâlcea și a declinat competența soluționării cauzei, privind pe contestatorul A., în contradictoriu cu intimații Tribunalul Gorj și Casa Județeană de Pensii Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj.

În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, că față de dispozițiile legale ale art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și față de domiciliul menționat în cererea de chemare în judecată, excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Vâlcea este întemeiată, dispunând declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

2.2). La data de 28 aprilie 2022, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, iar prin sentința nr. 919/2022 din 19 mai 2022, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Gorj și, în consecință: a fost declinată competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Gorj și Casa Județeană de Pensii Gorj, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă; a fost constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Vâlcea și Tribunalul Gorj și suspendată, din oficiu, judecarea cauzei, dispunându-se înaintarea dosarului Înaltei Curții de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele motive:

Capătul principal al cererii de chemare în judecată este cel ce vizează constatarea nulității adeverinței nr. x/23.03.2021, emise de Tribunalul Gorj.

Reclamantul A. a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Gorj, iar în prezent este pensionar.

Reținând, în continuare, prevederile art. 127 C. proc. civ., alin. (1), alin. (2) și alin. (2

) C. proc. civ.. și faptul că, în cazul de față, Tribunalul Gorj are calitatea de pârât, instanța a constatat că reclamantul are posibilitatea de a sesiza o altă instanță de același grad aflată în circumscripția unei curți de apel învecinate, așadar, alegerea instanței, potrivit art. 127 alin. (2

) raportat la art. 127 alin. (2) C. proc. civ., aparține reclamantului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din același cod, va pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente, stabilind competența soluționării acesteia în favoarea Tribunalului Vâlcea, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește legalitatea învestirii în vederea soluționării conflictului de competență, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la emiterea regulatorului de competență.

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că, în prezenta cauză, este aplicabil C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Acțiunea are ca obiect constatarea nulității absolute a adeverinței nr. x din 23.03.2021, emise de Tribunalul Gorj; anularea deciziei nr. 190392 din 11 iunie 2021, emise de Casa Județeană de Pensii Gorj și emiterea unei noi decizii, și obligarea Casei Teritoriale de Pensii Gorj la diferența dintre pensia calculată conform noii decizii și cea pe care o încasează reclamantul, începând cu data pensionării și până în prezent.

Așadar, reclamantul A., fost judecător la Tribunalul Gorj, a învestit instanța cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care își acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Conform art. 127 alin. (2

) C. proc. civ., dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz.

Așa fiind, în speță, sunt aplicabile prevederile art. 127 alin. (2

) C. proc. civ., coroborate cu cele din alin. (2) al aceluiași text, care vizează calitatea de parte în proces a instanței de judecată și, întrucât, în cauză, Tribunalul Gorj are calitatea de pârât, în mod legal reclamantul a sesizat Tribunalul Vâlcea, instanță de același grad, aflată în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța de judecată chemată în calitate de pârât.

Dispozițiile generale ale art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care reglementează competența tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul reclamantul, nu sunt aplicabile în prezenta cauză, având în vedere că unul dintre pârâți face parte din categoria instanțelor de judecată și, în acest caz, devin aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (2

) C. proc. civ., dispoziții cu caracter special, derogatoriu și care sunt de strictă interpretare.

Prin urmare, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a pricinii revine Tribunalului Vâlcea.

Temeiul legal al soluției

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., raportat la art. 127 alin. (21) C. proc. civ., coroborate cu cele din alin. (2) al aceluiași text, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.